Assisi: La prânz cu papa refugiaţii care povestesc despre războaie şi torturi

De Iacopo Scaramuzzi

Războaie, bombardamente, atentate, persecuţii, exproprieri, torturi. Sunt experienţele celor 25 de refugiaţi care au luat masa cu papa şi alţi 500 de lideri religioşi, în sala de mese a conventului "Sfântul Francisc" la Assisi, înainte de ceremonia conclusivă a întâlnirii internaţionale "Sete de pace" din 20 septembrie 2016.

O refugiată, siriana Tamar Mikali, ajunsă la Roma graţie coridoarelor umanitare promovate de comunitatea "Sfântul Egidiu", Biserica valdeză şi Federaţia Bisericilor Evanghelice din Italia (FCEI), şi care după-amiază a rostit o mărturie, a luat masa direct la masa Pontifului. În jurul lui Francisc erau patriarhul ortodox ecumenic Bartolomeu, preotul albanez Ernest Troshani închis în gulaguri în epoca regimului comunist. Printre alţii erau aşezaţi la aceeaşi masă rabinul David Rosen şi preşedintele evreilor romani Ruth Dureghello, primatul anglican Justin Welby şi protestanţii Tveit şi Junge, fondatorul comunităţii "Sfântul Egidiu" Andrea Riccardi, patriarhul Ignatius Aphrem al II-lea, patriarh siro-ortodox de Antiohia, cardinalii Bassetti (Perugia) şi Nicora (bazilici papale), monseniorii Becciu (substitut al Secretariatului de Stat) şi Guixot (Dialogul interreligios), generalul franciscanilor conventuali Marco Tasca, episcopul de Assisi Domenico Sorrentino, de asemenea sociologul Zygmunt Bauman. La masă alăturată, ceilalţi 24 de refugiaţi, găzduiţi la Cara di Castelnuovo di Porto (10) şi de Caritas din Assisi şi de comunitatea "Sfântul Egidiu" la Roma (10).

Siria "este mereu în inima mea", povesteşte după prânz Kevork, sirian armean, unul dintre refugiaţii din acest ultim grup, "nimănui nu i se poate nega cetăţenia locului unde s-a născut, a trăit, s-a căsătorit, a lucrat, a petrecut copilăria sa". Pentru noi sirieni armeni, explică el, "acesta este un al doilea exod după cel din Turcia în 1915: ca părinţii mei, tatăl meu, bunicul meu, care au lăsat toate bunurile lor în Turcia, au fost alungaţi şi au plecat la Alep, unde au reconstruit viaţa lor, acum nepoţii şi copiii au lăsat bunurile lor, averile lor: sperăm ca acesta să fie ultimul exod pentru noi".

Anu, venit în Italia din Mali într-o barcă, povesteşte că a vorbit cu papa despre propria istorie şi despre pace: întâlnirea de la Assisi "este un lucru minunat pentru mine deoarece pentru a căuta pacea am lăsat ţara mea". Paulina, nigeriană, despre faptul că a venit în Italia în iulie, după "multe torturi", că a trecut pe la Lampedusa, apoi Ponte Galeria. "Apoi am fost aproape deportate în ţara noastră, însă persoanele de la «Sfântul Egidiu» ne-au salvat, ne-au dat o casă". Curs de italiană, croitorie, unde tânăra femeie a învăţat să coase hainele pe care le poartă: "Astăzi am avut marea posibilitate de a-l întâlni pe Papa, nu este aşa de uşor pentru toţi: i-am spus că aş vrea să mă botez, că am făcut hainele singură, iar el mi-a dat speranţă: sunt foarte bucuroasă". Printre alţi refugiaţi găzduiţi la Roma de "Sfântul Egidiu", palestinieni, eritreeni, alţi sirieni, creştini şi musulmani, între ei o femeie venită la Roma cu papa din insula greacă Lesbo.

La conventul "Sfântul Francisc", pentru cei peste 500 de oaspeţi, meniu care respectă fiecare credinţă religioasă: antreuri de brânză, salam cu cicoare şi parmezan, pastă cu roşii şi colţunaşi cu urdă şi spanac, friptură de viţel şi curcan cu ciuperci şi fasoli, prăjitură cu fructe şi cremă. La începutul prânzului, Marco Impagliazzo, preşedinte al comunităţii "Sfântul Egidiu", a făcut un toast pentru cei 25 de ani de slujire a lui Bartolomeu şi i-a dăruit o sculptură din lemn de măslin.

(După Vatican Insider, 20 septembrie 2016)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 17.