Hollande în vizită privată la papa

De Iacopo Scaramuzzi

După uciderea părintelui Jacques Hamel, preot francez de 86 de ani ucis de doi tineri terorişti francezi de origini magrebiene în timp ce celebra Liturghia, la 26 iulie, în Parohia Saint-Etienne-du-Rouvray, Dieceza de Rouen, în Normandia, revendicată de aşa-numitul Stat Islamic (ISIS), preşedinte francez François Hollande îl întâlneşte miercuri, 17 august 2016, pe papa.

Hollande "va merge la Roma miercuri 17 august. Va fi primit în audienţă privată de papa Francisc în Vatican", a anunţat Elizeul într-un scurt comunicat. Conform cotidianului catolic de dincolo de Alpi La Croix, preşedintele francez mai întâi va vizita "Sfântul Ludovic al Francezilor", biserica naţională franceză de la Roma, la doi paşi de Piaţa Navona, pentru un moment de reculegere în amintirea victimelor terorismului, şi îndeosebi a părintelui Hamel, şi apoi va merge în vizită privată la pontif. Hollande este aşteptat la ora 17.00 la papa în biroul din aula "Paul al VI-lea". Cu el vor fi ministrul de interne Bernard Cazeneuve, ambasadorul pe lângă Sfântul Scaun Philippe Zeller, consilierul diplomatic Jacques Odibert şi şeful protocolului Frederic Biller. După întâlnirea cu Francisc, Hollande şi suita sa sunt primiţi de cardinalul secretar de stat Pietro Parolin în Palatul Apostolic.

Preşedintele socialist francez a fost primit de papa pentru prima dată la 24 ianuarie 2014. Spre deosebire de predecesorul său, Nicolas Sarkozy - primit de altfel de papa în formă strict privată la 21 martie anul acesta - Hollande n-a luat în posesie în mod public sediul de protocanonic al bazilicii "Sfântul Ioan din Lateran", distincţie care revine în mod tradiţional preşedintelui francez. Dacă acea audienţă nu a apărut deosebit de călduroasă - cu puţin înainte de a merge la Roma, Holland îl definise pe pontif "util" într-un interviu, nu era departe polemicile dintre episcopatul francez şi Elizeu cu privire la căsătoriile gay, viziunea geopolitică a Parisului şi a Palatului Apostolic nu se potrivesc cu privire la diferite dosare - barometru raporturilor bilaterale dintre Sfântul Scaun şi Franţa, în lunile următoare, s-a deplasat spre negativ din cauza chestiunii Laurent Stefanini. Diplomatul, în acea vreme şeful protocolului de la Elizeu, a fost desemnat de guvernul francez pentru ambasada Franţei pe lângă Sfântul Scaun. Era ianuarie 2015 şi numele său, în zilele următoare, a apărut mai înainte ca Roma să acorde propriul agreement diplomatic. Catolic practicant, fost număr doi al aceleiaşi ambasade franceze la Vatican din 2001 până în 2005, Stefanini este homosexual. Presa franceză, în primăvara anului trecut, a sugerat că tocmai acesta ar fi motivul refuzului Vaticanului, în timp ce din Vatican venea explicaţia că faptul de a nu fi dat agreement s-a datorat în schimb unor motivaţii politice. Timp de luni întregi chestiunea nu s-a deblocat, nici atunci când - a afirmat săptămânalul satiric francez Le Canard Enchainé - la 17 aprilie papa Francisc l-a primit în privat la Casa "Sfânta Marta" pe ambasadorul desemnat.

În lunile următoare, Elizeul, în mod informal sau deschis, a reafirmat că Stefanini era unicul nume pentru acel post. Din Vatican, niciun răspuns. Un îngheţ diplomatic, care de altfel n-a împiedicat Sfântul Scaun şi guvernul francez să fie împreună la întâlnirea ONU despre climă care s-a desfăşurat în decembrie chiar la Paris. În sfârşit, la 6 aprilie, Holland l-a numit pe Stefanini ambasador francez la UNESCO. Şi în iunie, Parisul a numit pentru Villa Bonaparte, sediul ambasadei, pe Philippe Zeller, "în locul lui Bruno Jouber", afirma comunicatul oficial, ambasador francez pe lângă Sfântul Scaun până în martie 2015. Catolic, la sfârşitul carierei (are 63 de ani), Zeller, elev de la Ecole Nationale d'Administration în 1978, îl va însoţi miercuri pe Hollande la papa. "Suntem recunoscători faţă de gestul Franţei", a destăinuit la La Croix în zilele numirii cardinalul secretar de stat al Vaticanului, Pietro Parolin.

Apoi, de atunci Franţa a fost din nou lovită de terorism. Mai întâi la Nisa, la 14 iulie, zi de sărbătoare naţională, şi apoi, la 26 iulie, cu atentatul împotriva lui Hamel. Dacă deja în primul caz papa a acţionat imediat pentru a comunica solidaritatea sa cu "poporul francez", asigurând la telefon primarului de Nisa, Christian Estrosi, disponibilitatea sa de a întâlni rudele victimelor, uciderea preotului din Dieceza de Rouen a trezit un val de indignare şi solidaritate cu Biserica Catolică. "Aş vrea să le mulţumesc tuturor celor care au exprimat condoleanţele lor", a spus Francisc personal în călătoria spre Polonia, "în mod special preşedintelui Franţei, care a voit să vorbească la telefon cu mine, ca un frate. Îi mulţumesc".

De altfel, tot cu ocazia călătoriei poloneze papa a afirmat că lumea este în război, "dar nu un război de religie" şi că "nu este adevărat şi nu este corect" a spune că islamul este terorist. Papa a rostit şi o rugăciune pentru pace şi apărare de violenţă şi de terorism în biserica "Sfântul Francisc" din Cracovia. Duminica următoare după uciderea lui Hamel, mulţi imami şi credincioşi au aderat la apelul principalei organizaţii islamice franceze, Consiliul Francez pentru Cultul Musulman (CFCM), de a merge la liturghie, în duminica următoare, pentru a exprima "solidaritate şi compasiune" creştinilor după "uciderea infamă". La celebrarea prezidată la Rouen în amintirea lui Hamel, arhiepiscopul de Rouen Dominique Lebrun, la 31 iulie, le-a mulţumit astfel: "Afirmaţi în acest mod refuzarea violenţelor în numele lui Dumnezeu. Aşa cum am ascultat din gurile voastre pe care le ştim sincere, acesta nu este islam".

La rândul său preşedintele francez a afirmat, imediat după atentatul împotriva părintelui Hamel, intenţia de a-l contacta pe papa "pentru a-i exprima doliul poporului francez", şi apoi a spus că a vorbit la telefon cu papa, subliniind că "atunci când un preot este atacat, toată Franţa este lovită" şi precizând că "va fi făcut tot posibilul pentru a proteja bisericile noastre şi locurile noastre de cult". Acelaşi Hollande, care în Franţa va trebui să înfrunte o revenire politică de toamnă care nu este uşoară, a întâlnit după aceea, în aceleaşi zile, presa catolică franceză, exprimându-se îndeosebi uimit de modul în care responsabilii religioşi au ştiu să răspundă atentatului. În sfârşit, miercuri, audienţa privată la papa.

(După Vatican Insider, 16 august 2016)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 4.