Baricada de la "Sfânta Rita"? "Este Franţa care rezistă la descreştinare"

De Federico Cenci

Poate un grup de catolici să mişte numeroase conştiinţe în toată lumea prin celebrarea unei sfinte Liturghii? Răspunsul este afirmativ. Dă mărturie despre asta ceea ce s-a întâmplat la Paris joi dimineaţă, 4 august 2016.

Aşa cum s-a relatat de agenţia Zenit, preoţi şi credincioşi şi-au dat întâlnire în biserica "Sfânta Rita" pentru a celebra Euharistia în ziua în care era prevăzută evacuarea locului din partea forţelor de ordine. De fapt, edificiul sacru, din cauza autorizaţiilor acordate de stat, este destinat demolării. În 2010, asociaţia care era proprietară a vândut structura unei societăţi imobiliare care va construi în locul său o parcare pentru maşini.

Cu scopul de a se opune eliminării acestui loc sfânt, de mai multe luni biserica, un timp semi-abandonată, a redevenit o inimă pulsantă de credinţă. În fiecare duminică, circa 1.150 de credincioşi participau la Liturghie, oficiată de preoţii din Institutul "Bunul Păstor" cu autorizarea Arhidiecezei de Paris.

În acea dimineaţă de joi, Liturghia s-a transformat într-un act paşnic de rezistenţă la evacuarea ordonată poliţiei de o sentinţă a judecătorilor din Paris. Îmbrăcaţi în echipament antiglonţ forţele de ordine au întrerupt celebrarea şi i-au târât afară pe preoţi, pe ministranţi şi pe credincioşi.

Imaginile intrării năvalnice a forţelor de ordine au făcut înconjurul lumii. "Suntem foarte fericiţi că un simplu act administrativ, care trebuia să treacă neobservat din cauza perioadei estivale, astăzi este în centrul dezbaterii franceze". Cel care vorbeşte la Le Figaro este părintele William Tanoüarn, preotul care celebra Liturghia la "Sfânta Rita" în dimineaţa evacuării.

Înşfăcat de reverendă şi târât afară ca şi cu ar fi fost un delincvent, părintele Tanoüarn nu ţine supărare. Şi cu fermitate serafică explică jurnalistului incredul motivul acelei rezistenţe îndârjite: "Sfânta Rita este simbolul unei lumi care dispare".

O lume, cea evocată de preot, în care sunt trainice rădăcinile creştine. Conform părintelui Tanoüarn, bisericile din Franţa ar trebuie să fie "recunoscute ca sacre şi ocrotite chiar dacă nu sunt «profitabile»". De altfel, "dacă vrem să continuă să fim o civilizaţie, trebuie să menţinem aceste locuri în care suflă Duhul".

Însă Franţa pare că vrea să taie orice legătură spirituală cu istoria sa creştină. Un semn în aceste sens, după părerea părintelui Tanoüarn, şi faptul că în faţa unei insistenţe de demolări de biserici, apar ca ciupercile locuri de cult musulmane.

Mulţi, pe platformele virtuale, se întreabă retoric dacă o astfel de desfăşurare de poliţişti ar fi fost folosită pentru a întrerupe predica unui imam, cu scopul de a pune în executare evacuarea unei moschei.

De asemenea mulţi se întreabă cum de nu este folosită aceeaşi sârguinţă pentru a restitui proprietarilor legitimi apartamentele private din Paris ocupate de mult timp de activişti, nevoiaşi sau clandestini.

Întrebări care rămân (deocamdată) fără răspuns. În schimb nu se opreşte lupta celui care nu vrea să asiste pasiv la demolarea bisericilor, emblemă tangibilă a descreştinării Franţei. Asta lasă să se înţeleagă cuvintele părintelui Tanoüarn: "Dacă rezistenţa noastră a creat dezbatere cu privire la respectul faţă de bisericile din Franţa şi la întreţinerea lor, n-am irosit timp". Este de crezut că nu vor abandona baricadele catolicii.

(După Zenit, 6 august 2016)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 12.