Spre Lund: catolici şi luterani între amintire şi globalizare

De Francesco Peloso

La 31 octombrie 2016 Francisc va fi la Lund în Suedia pentru a lua parte, împreună cu diferiţi reprezentanţi ai Bisericii luterane, la o ceremonie comemorativă a celor 500 de ani ai Reformei. Un eveniment ecumenic cu totul excepţional dacă se priveşte la ultimele cinci secole de istorie europeană şi mondială şi dacă pentru un moment se ia în considerare seria de fapte formidabile şi adesea tragice provenite din alegerea călugărului Martin Luter de a afişa cele 95 de teze ale sale pe uşa catedralei din Wittemberg. Pe de altă parte, în spatele întâlnirii care se va desfăşura la 31 octombrie este o lungă muncă de pregătire: la o comemorare comună se gândea de mai mulţi ani şi pentru acest obiectiv a fost făcut un parcurs articulat.

În săptămânile trecute, cardinalul Kurt Koch, preşedinte al Consiliului Pontifical pentru Unitatea Creştinilor, a dat câteva informaţii în cursul unui interviu dat la L'Osservatore Romano. Referitor la modul în care catolicii şi luteranii au pregătit ceremonia comună, a explicat: "Am lucrat la un document care să indice cum catolicii şi luteranii pot să comemoreze împreună reforma. Se intitulează «De la conflict la comuniune» şi este baza ghidului liturgic catolico-luteran «Rugăciune comună» care va fi folosit la 31 octombrie pentru ceremonia din catedrala din Lund". Nu numai atât: "În afară de asta, la stadionul din Malmö - a mai spus cardinalul - vor fi prezentate aspectele cele mai importante ale muncii comunie desfăşurate de Serviciul Mondial (World Service) al Federaţiei Luterane Mondiale (LWF) cu Caritas Internationalis: primirea refugiaţilor, promovarea păcii şi justiţia climatică". Mai afirma cardinalul: "Papa Francisc, episcopul Munib A. Younan şi reverendul Martin Junge - aceştia din urmă preşedinte, respectiv secretar al LWF - vor conduce rugăciunea comună la Lund şi evenimentul de la Malmö, în colaborare cu responsabilii Bisericii din Suedia şi ai diecezei catolice de Stockholm. Pentru comunitatea locală mică Pontiful va celebra apoi Liturghia la 1 noiembrie".

Aşadar, rugăciunea şi acţiunea comună a creştinilor în favoarea celor mai săraci, a păcii, a creaţiei: un drum comun deja posibil. Şi de altfel, pentru a înţelege cât a durat munca pregătitoare în spatele întâlnirii din 31 octombrie, este suficient de a arunca o privire la documentul citat de cardinal, "De la conflict la comuniune", rod al muncii comisiei unite catolico-luterană. În text, care dăinuie din iunie 2013 şi la pregătirea căruia a lucrat printre alţii însuşi cardinalul Koch, se citeşte în introducere: "În 2017 creştinii luterani şi catolici vor comemora împreună al cincilea centenar al începutului Reformei. Astăzi între luterani şi catolici cresc înţelegerea, colaborarea şi respectul reciproc. Şi unii şi alţii au ajuns să recunoască faptul că ceea ce îi uneşte este mai mult decât ceea ce îi desparte: înainte de toate credinţa comună în Dumnezeul unul şi întrei şi revelaţia în Isus Cristos, precum şi recunoaşterea adevărurilor fundamentale din doctrina justificării". Şi se mai explica: "Adevărata unitate a Bisericii poate să existe numai ca unitate în adevărul Evangheliei lui Isus Cristos. Faptul că lupta pentru acest adevăr a dus în secolul al XVI-lea la pierderea unităţii în creştinismul din Occident aparţine paginilor întunecate din istoria Bisericii. În 2017 trebuie să mărturisim deschis că suntem vinovaţi în faţa lui Cristos pentru că am stricat unitatea Bisericii".

Totuşi alături de aceste şi de alte afirmaţii importante, de interes deosebit pentru a înţelege apropiata celebrare, este o trecere în care se explică "contextul comemorării". "Astăzi - se afirmă - contextul conţine trei provocări principale, care ne prezintă oportunităţi dar şi responsabilităţi. 1) Este prima comemorare care are loc într-o epocă ecumenică. Deci, comemorarea comună este o ocazie pentru a aprofunda comuniunea dintre catolici şi luterani". Apoi la punctul 2 se afirma: "Este prima comemorare care are loc în epoca globalizării. Prin urmare comemorarea comună trebuie să includă experienţele şi perspectivele creştinilor din sudul şi din nordul lumii, din Orient şi din Occident". În sfârşit, la al treilea punct se explica: "Este prima comemorare care trebuie să se confrunte cu necesitatea unei noi evanghelizări într-un timp marcat fie de proliferarea de noi mişcări religioase fie, în acelaşi timp, de creşterea secularizării în multe părţi ale lumii. Prin urmare comemorarea comună ne prezintă oportunitatea şi datoria de a da o mărturie comună de credinţă". Trei puncte de fapt fundamentale care situează dialogul ecumenic nu într-o perspectivă statică, ci dimpotrivă descriu un proces atent la schimbările timpurilor, începând de la cei circa 50 de ani de dialog ecumenic.

Desfăşurând un raport despre documentul comun în iunie 2013 la Geneva, în cursul Conferinţei Luterane Mondiale la care a fost invitat să intervină, acelaşi cardinal Koch a amintit importanţa viitoarei comemorări comune născut la o invitaţie adresată Bisericii catolice şi Papei de către luterani. Cardinalul de origine austriacă amintea apoi că invitaţia a fost deja acceptată cu bucurie de Benedict al XVI-lea. apoi, printre multe alte lucruri, afirma că misiunea creştinilor era şi aceea de a nu uita consecinţele dezastruoase ale diviziunii care i-au străbătut, în mod deosebit în Europa, adăuga în afară de asta că însuşi procesul de secularizare sau închiderea credinţei în privatul tipic al acestei epoci, erau consecinţe tot ale acestui "conflict"; războaiele sângeroase care au urmat, diviziunile, nu trebuiau prin urmare să fie uitate, ci dimpotrivă toţi aceşti factori de diviziune istorică trebuiau înfruntaţi, numai pornind de la un asemenea proces de recunoaştere a evenimentelor trecute, afirma Koch, putea să se nască un drum comun între catolici şi luterani.

Koch mai făcea referinţă la un discurs rostit de Ratzinger în ianuarie 2011, cu ocazia unei întâlniri cu o delegaţie a Bisericii evanghelico-luterane germane. Făcând referinţă la viitoarea "comemorare ecumenică comună" a Reformei în 2017, Benedict al XVI-lea afirma la rândul său că aceasta nu trebuia să se transforme într-o celebrare triumfalistă, ci să constituie un moment de angajare comună de a-l urma pe Domnul şi cuvântul său. Pentru aceasta, afirma el, va fi important să se facă referinţă la iertarea pentru răul făcut de ambele părţi şi pentru diviziunile provocate, aşa cum va trebui să-şi găsească spaţiul său purificarea conştiinţei.

În textul comun, "De la conflict la comuniune", nu întâmplător se citeşte: "În 2017 trebuie să mărturisim deschis că suntem vinovaţi în faţa lui Cristos pentru că am stricat unitatea Bisericii. Acest an jubiliar ne prezintă două provocări: purificarea şi vindecarea amintirilor şi restaurarea unităţii creştinilor conform adevărului Evangheliei lui Isus Cristos".

(După Vatican Insider, 23 august 2016)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 6.