"Autorităţile islamice să se distanţeze de violenţă"

De Iacopo Scaramuzzi

Cardinalul Christoph Schönborn, arhiepiscop de Viena, a declarat că aşteaptă "luări de poziţie mai clare din partea autorităţilor musulmane" împotriva terorismului de matrice jihadistă, într-un interviu apărut în cotidianul austriac Der Standard. "Că este corect sau nu, teroarea are în acest moment o etichetă islamică", afirmă cardinalul dominican, şi teroriştii se definesc ca aderenţi la islam, nu la creştinism sau la alte religii, şi aceasta este "o mare problemă pentru islam".

Schönborn precizează că şi Biblia conţine "multe pasaje crude", "şi în creştinism se găsesc rădăcini de violenţă", şi creştinismul a fost "acuzat nu în mod greşit" datorită "urâtei sale istorii de violenţă" din trecut. Dar ca răspuns la întrebarea dacă creştinismul a elaborat propriul "capitol de violenţă" şi s-a distanţat acum de ea, lucru pe care islamul încă nu l-a făcut, cardinalul primat al Austriei răspunde: "Da, este aşa". Creştinismul, precizează de altfel Schönborn, s-a distanţat de antisemitism sau de războaiele de religie destul de recent: "Şi noi am mers printr-un proces de învăţare", şi "fără oroarea holocaustului în mod verosimil creştinismul n-ar fi făcut o mărturisire clară a antisemitismului".

În interviul publicat duminică, aşadar înainte ca un tânăr terorist afgan să rănească unii pasageri într-un tren din Germania în ziua de ieri, cardinalul mai subliniază că "numărul cel mai mare dintre victimele terorii sunt musulmane", dar tratează chestiunea atentatelor ca acela de la Nisa: "De ce o persoană alege terorismul? Cum se întâmplă că cineva ia un camion şi, depăşind orice graniţă, pur şi simplu conduce asupra mulţimii şi ucide bărbaţi, femei şi copii? De unde vinde acest deranjament profund al omenirii?". Fanatismul religios este o parte a răspunsului, fără a uita că "există şi o componentă de nebunie".

Pentru Schönborn, în general, "experienţa spune că nimeni nu devine călău fără să fi fost înainte victimă. Din acest punct de vedere este adevărat că între toate măsurile de securitate pe care o societate le poate desfăşura în faţa ameninţării teroriste iubirea şi binele, milostivirea şi iertarea sunt cele mai importante".

Cât priveşte azilul acordat refugiaţilor, cardinalul Schönborn explică: "Eu însumi trebuie să mă corectez un pic". În trecut, când s-a pus problema ultimului val migrator cardinalul aminteşte că a făcut comparaţii cu valurile trecute care au venit în Austria, de exemplu, din Ungaria sau din Cehoslovacia de atunci: "Dar era o diferenţă", conform arhiepiscopului de Viena: "Acei refugiaţi erau europeni, aveau mai mult sau mai puţin aceeaşi cultură, mulţi aceeaşi religie. Şi integrarea bosniacilor, care erau cei mai mulţi musulmani, a fost mai rapidă din cauza apartenenţei culturale comune. Acum avem de-a face cu o migraţiune din Orientul Mijlociu, din Africa, şi în acest caz diferenţa culturală şi religioasă este cu siguranţă un factor care creează preocupare".

Referitor la următoarele alegeri prezidenţiale austriece, care trebuie repetate după anularea din partea curţii constituţionale, Schönborn face un apel la părţi: "Deja a fost o campanie electorală de o lună, nu trebuie repetat totul".

Cu privire la chestiunile referitoare la Biserică, "avem o dezbatere internă în acest moment" şi înlăuntrul Bisericii "există o opoziţie semnificativă şi foarte puternică faţă de papa Francisc, angajată în mod activ şi sonor. În timp ce papa Francisc se bucură de o mare acceptare în medii care altminteri n-ar avea mult de-a face cu Biserica, în interiorul Bisericii există o polarizare". Pentru arhiepiscopul de Viena "majoritatea este de acord cu papa şi fericită de ceea ce face. Dar există şi multe voci preocupate. În săptămânile trecute am avut un colocviu cu papa Francisc. Printre altele a spus un lucru care m-a uimit mult: trebuie să încercăm să-i învingem pe opozanţii interni cu iubire".

Schönborn explică: "Suntem în mijlocul unei mari dezbateri interne în Biserică şi este un bine că există asta. Prea ne-am obişnuit ca să existe simplu conservatori şi progresişti. Dar Evanghelia nu este nici conservatoare nici progresistă, este o provocare". Opoziţiile frânează reformele papei? "Cred că deja multe lucruri s-au întâmplat. Papa Francisc porneşte procese. A făcut deja asta cu sinodul de acum doi ani. Acesta este un drum şi trebuie discutat mult. Schimbarea nu vine la sfârşit, ci de-a lungul drumului. Un simplu exemplu: în sinodul din 2014 discursurile erau incredibil de abstracte. După un an s-a vorbit despre realitate, şi episcopii au vorbit despre familia lor. Într-un anumit mod ţinta este drumul".

(După Vatican Insider, 19 iulie 2016)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 13.