Atentat la Nisa, solidaritatea şi condamnarea papei

De Andrea Tornielli

"Francisc urmăreşte cu uluire şi în rugăciune teribilul măcel. Condamnăm în maniera cea mai absolută orice nebunie ucigaşă". Este prima reacţie vaticană la atentatul făcut la Nisa în seara de joi, 14 iulie 2016, când un tânăr franco-tunisian la volanul unui camion a secerat în mod deliberat zeci de persoane adunate pe Promenade des Anglais pentru a asista la focurile de artificii. Bilanţul provizoriu este de 84 de morţi şi sunt cel puţin douăzeci de răniţi în condiţii foarte grave.

Cu puţin înainte de ora 22.30, camionul a intrat în mulţimea care sărbătorea ziua de 14 iulie, sărbătoarea naţională a Franţei în ziua cuceririi Bastiliei. Atentatorul aflat la volanul vehiculului alb care circula cu viteza de optzeci de kilometru pe oră trăgea cu arma asupra oamenilor, de la fereastră, în timp ce conducea în zigzag pe o distanţă de doi kilometri pentru a lovi mai multe persoane. Printre victime şi atâţia copii. Atentatorul a fost doborât de forţele de ordine şi unii martori susţin că l-au auzit pe bărbat strigând "Allah Akhbar" înainte de a fi ucis.

Directorul Sălii de Presă a Sfântului Scaun, părintele Federico Lombardi, a dat această scurtă declaraţie la Radio Vatican: "Am urmărit, în această noapte, cu foarte mare preocupare, ştirile teribile care veneau de la Nisa. Deci, manifestăm din partea papei Francisc şi a noastră toată participarea şi solidaritatea la suferinţele victimelor şi ale întregului popor francez, în ceea ce trebuia să fie o mare zi de sărbătoare. Condamnăm în maniera cea mai absolută orice manifestare de nebunie ucigaşă, de ură, de terorism, de atac împotriva păcii".

În noiembrie 2015, în dimineaţa de după atentatul sângeros la teatrul Bataclan şi în unele localuri din Paris, care a constat viaţa a 129 de persoane, papa Francisc, în cursul unui scurt telefon cu directorul de la Tv2000, Lucio Brunelli, a spus: "Sunt înduioşat şi îndurerat. Nu înţeleg dar aceste lucruri sunt greu de înţeles, făcute de fiinţe umane. Pentru aceasta sunt înduioşat, îndurerat şi mă rog. Sunt foarte aproape de poporul francez atât de iubit, sunt aproape de rudele victimelor şi mă rog pentru ei". Papa a inserat atentatul în "al treilea război mondial dus pe bucăţi", despre care a vorbit de mai multe ori. Bergoglio a încheiat că nu poate exista o justificare "religioasă şi umană" pentru fapte de acest gen.

A condamnat măcelul odios de la Nisa, aşa cum prezint Il Sismografo, episcopul André Marceau, care în coloanele ziarului La Croix, a manifestat şi toată durerea şi consternarea sa. "Ce se află în inima unui om în momentul în care săvârşeşte un act de atare ură, barbarie şi moarte? Sunt întrebări serioase şi care rămân fără răspuns. Suntem martori ale unor scene de război, insuportabile".

Rolul Bisericii - a specificat monseniorul Marceau - este acela de a aduce alinare rudelor victimelor, celor care suferă, de a oferi rugăciuni pentru atâţia nevinovaţi şi "de a ţine deschisă o fereastră care să proiecteze lumină asupra acestor aspecte mai întunecate ale sufletului umane, credem că mângâierea şi compasiunea sunt un mijloc prin care inima oamenilor este atinsă de iubire".

Pentru a menţine vie şi vigilentă această sensibilitate, indispensabilă pentru a nu cădea în capcana celui care seamănă frică şi moarte, episcopul de Nisa a amintit că "trebuie să fim atenţi să nu ne lăsăm înfrânţi de ură, de dorinţa de violenţă, de discriminări sau de aceea de a ne închide în noi înşine. Trebuie evitată cu orice preţ această derivă, atenţie ca durerea noastră să nu genereze ceea ce este la originea acestor fapte".

Episcopul i-a invitat pe credincioşii din dieceză să se reunească în veghi de rugăciune pentru a aduna "strigătele de durere" ale celor care au fost loviţi de acest atentat oribil.

Şi chiar episcopului de Nisa i-a scris papa Francisc un mesaj semnat de cardinalul secretar de stat Pietro Parolin: "În timp ce Franţa celebra sărbătoarea sa naţională, violenţa oarbă a lovit iarăşi ţara la Nisa, făcând numeroase victime între care copii. Condamnând din nou aceste acte, Sanctitatea Sa papa Francisc exprimă profunda sa tristeţe şi apropierea sa spirituală de poporul francez. Încredinţează milostivirii lui Dumnezeu persoanele care şi-au pierdut viaţa şi se asociază pe deplin la durerea familiilor îndoliate. Exprimă simpatia sa persoanelor rănite, precum şi tuturor celor care au contribuit la ajutoare, cerând Domnului să susţină pe fiecare în această încercare. Implorând de la Dumnezeu darul păcii şi al înţelegerii, invocă asupra familiilor încercate şi asupra tuturor francezilor harul binecuvântărilor divine".

(După Vatican Insider, 15 iulie 2016)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 6.