ZMTCracovia2016:

Apelul tinerilor

Pentru o ecologie integrală

A căuta noi moduri, mai egale şi sustenabile, pentru a gestiona economia şi a urmări dezvoltarea cu obiectivul de a favoriza accesul la muncă pentru toţi. Este apelul adresat guvernanţilor, organizaţiilor internaţionale şi lumii întreprinzătoare de tinerii protagonişti ai ZMT de la Cracovia. Un grup dintre ei şi-a dat întâlnire luni, 25 iulie 2016, la Universitatea Jagellonica pentru a da viaţă întâlnirii despre "Ecologia integrală. Laudato si' - Tinerii protagonişti ai lumii", care urmează după cel despre salvgardarea creaţiei desfăşurată în 2013 cu ocazia precedentei ZMT de la Rio de Janeiro.

Promovată de Consiliul Pontifical pentru Laici, de Universitatea Pontificală Catolică Ioan Paul al II-lea din Cracovia şi de comitetul de organizare a ZMT 2016, întâlnirea a implicat şi dicasterul vatican Iustitia et Pax, ministerele mediului italian şi polonez şi fundaţia Albert al II-lea din Monaco. În documentul final elaborat la sfârşitul lucrărilor - în timpul cărora a fost citit mesajul de urare şi de încurajare trimis de Papa Francisc - tinerii cer politicienilor şi administratorilor să recunoască "sensul uman al ecologiei şi valoarea proprie a oricărei creaturi", pentru că acesta este începutul "dreptăţii dintre generaţii şi principiul binelui comun". Documentul se adresează şi guvernelor şi firmelor, pentru ca să renunţe "la exploatarea nediscriminată a resurselor naturale" şi, dimpotrivă, să acţioneze "în mod responsabil pentru ocrotirea casei comune fără a ceda în faţa dictaturii profitului imediat", deoarece creaţia este "un dar care trebuie păstrat: alţii ne-au încredinţat-o şi noi avem responsabilitatea de a o transmite celui care va veni după noi".

Tinerii lansează apoi un apel tuturor oamenilor de bunăvoinţă pentru ca "să devină promotori ai marilor parcursuri de dialog cu privire la mediu în politica internaţională". Obiectivul este de a introduce în politicile naţionale şi locale "acţiuni urgente şi eficace de salvgardare a planetei". Sunt de folos pentru asta acorduri globale bune care "apoi trebuie să fie onorate pe planul juridic, politic şi economic".

Documentul invocă şi o informaţie completă şi procese decizionale transparente cu privire la intervenţiile asupra resurselor naturale, la tehnoştiinţe şi la apărarea muncii, pentru ca "să poată fi conştienţi cetăţenii de ceea ce se întâmplă, pentru a sprijini practicile bune şi pentru a lupta împotriva intereselor grupurilor de putere care distrug în mod iraţional izvoarele de viaţă".

Conştienţi că respectarea mediului şi ocrotirea creaţiei trec prin orice persoană, tinerii se angajează să reînnoiască dialogul la orice nivel. Găsesc nevoia unei confruntare care să-i unească pe toţi, aşa cum învaţă enciclica Papei Francisc adresată tuturor locuitorilor pământului, invitaţi să "conştientizeze problemele «în aşa fel încât să-i perceapă nu numai simptomele ci şi cauzele cele mai profunde»". Pentru aceasta se declară dispuşi îndeosebi să "cultive relaţia dintre ştiinţă şi religie", având convingerea că "respectivele abordări diferite ale realităţii pot să intre într-un raport intens şi productiv". Străduindu-se să întreprindă "o convertire ecologică drept fraternitate faţă de creaturi" şi să caute căile pentru o "dezvoltare prudentă a creaţiei", apoi îşi propun să realizeze o ecologie integrală, "construind reţele comunitare, capabile să facă să crească cultura solidarităţii" cu gesturi simple zilnice în care să fie frântă "logica violenţei, a exploatării, a egoismului".

Drumul este înainte de toate acela de a întreprinde un "stil diferit de viaţă, mai sobru şi mai deschis la uimire şi la minunare datorită creaţiei", după exemplul sfântului Francisc, "care a trăit în mod inseparabil preocuparea sa faţă de natură, simplitatea generoasă faţă de cei mai săraci, angajarea în societate şi pacea interioară". Fără a uita să se recunoască şi să se tuteleze "demnitatea specială a fiinţei umane, devenind instrumente de reconciliere şi depăşind frustrările, resemnarea şi dezinteresele".

Tinerii sunt ferm convinşi că în faţa deteriorării globale a mediului, ceea este mai necesar este "transformarea inimii". Pentru a construi cu adevărat o ecologie integrală care "să permită să reparăm tot ceea ce am distrus" - asigură el - nu sunt suficiente soluţii cu caracter ştiinţific, tehnic sau politic, ci este nevoie de "înţelepciunea, forţa şi speranţa care provin dintr-o viziune reînnoită a raportului dintre umanitate şi mediu". Apoi, tinerii cred că îngrijirea lumii se referă şi la patrimoniul istoric, artistic şi cultural şi de aceea cere "protagonismul constant al actorilor sociali locali pornind de la propria lor cultură". Pentru aceasta, este necesar să se promoveze munca drept o "cale de responsabilitate, de angajare pentru dezvoltare şi de construire a viitorului", contrastând tendinţa de a impune "un stil hegemonic de viaţă legat de un model de producţie".

(După L'Osservatore Romano, 26 iulie 2016)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 15.