"Iată de ce Biserica Rusă nu merge la conciliul din Creta"

De Andrea Tornielli

"Biserica Ortodoxă Rusă rămâne alipită de dimensiunea sa imperială şi nu însoţeşte acea misiune universală visată de Bartolomeu". Profesorul Andrea Riccardi, istoric al Bisericii şi fondator al Comunităţii "Sfântul Egidiu", cultivă de multe decenii raporturi cu lumea ortodoxă. În acest interviu la Vatican Insider, Riccardi comentează decizia comunicată în seara zilei de 13 iunie de Sfântul Sinod al Bisericii ortodoxe ruse, care a cerut o amânare a conciliului panortodox programat la Creta începând din 19 iunie. Şi în caz contrar a informat că nu va participa la adunare, aliniindu-se cu poziţiile exprimate deja de Bisericile ortodoxe din Antiohia, Bulgaria şi Georgia.

Profesore, ce reprezintă decizia rusă?

"Pe moment, de fapt reprezintă eşecul proiectului unui conciliu panortodox. Este o decizie care exprimă şi fotografiază fragmentarea ortodocşilor restrânşi în graniţele lor naţionale. Dimpotrivă, marele vis al patriarhului ecumenic de Constantinopol a fost mereu acela de a scoate ortodoxia din tradiţionalism şi din naţionalism, pentru a spune şi a vesti ceva lumii. Ar fi fost suficient ca să fie celebrat conciliul panortodox, făcând abstracţie de rezultate, pentru a reprezenta oricum un semn important, pentru toţi creştinii şi pentru lumea întreagă".

Ce face eşuând acest proiect?

"Personal nu cred că eşecul este datorat în întregime unei manevre a ruşilor. Cred mai degrabă că la sfârşit Biserica din Moscova nu s-a dedicat pentru a face să ajungă la bună sfârşit proiectul conciliului panortodox. Explic: una este a imagina că diviziunile, noile îndoieli, reproşurile care au făcut ca unele Biserici ortodoxe să ceară amânarea au fost într-un fel «provocate» de ruşi. Şi asta nu o cred. Şi pentru că dacă ar fi voit cu adevărat să facă să eşueze conciliul, ar fi avut această posibilitate în faza pregătitoare. În schimb, altceva este a constata cum, în faţa primelor dificultăţi şi renunţări, Biserica ortodoxă rusă n-a făcut nimic pentru a le împiedica sau pentru a le rezolva. Şi asta e ceea ce cred că s-a întâmplat, şi din cauza diviziunilor prezente în însăşi ortodoxia rusă".

Cu alte cuvinte dumneavoastră spuneţi: n-au acţionat pentru a-l face să eşueze, ci n-au făcut nimic pentru a-l face să reuşească...

"Exact. Moscova a ales să lase lucrurile să curgă, şi astfel demonstrează că nu are un mare interes faţă de conciliu. Demonstrează că nu simte nevoia acelei dimensiuni universale pe care Bartolomeu o urmăreşte, deşi în slăbiciunea patriarhiei de Constantinopol, o slăbiciune care reprezintă forţa sa. Bartolomeu vrea să relanseze misiunea ortodoxiei în lume, confruntându-se cu problemele lumii şi arătând faţa unei Biserici unite. Ruşii în schimb continuă să privească la graniţele «imperiale», la graniţele marii lor ţări. În timp ce celelalte Biserici care în ultimul moment au retras participarea lor riscă să devină nişte minorităţi naţionaliste şi tradiţionaliste în ţări aflate în criză demografică unde în schimb înaintează grupuri creştine protestante. Suntem în faţa unei grave crize a ortodoxiei".

Ce se va întâmpla acum?

"Trebuie de aşteptat, de evaluat următorii paşi şi ce va fi spus începând de la 19 iunie, când cele zece Biserici care au continuat să adere la proiectul comun se vor reuni la Creta. Întrebările sunt multe. Ce atracţie poate exercita astăzi Biserica ortodoxă în lumea modernă? Bisericile ortodoxe cu o conotaţie naţională puternică vor putea continua să supravieţuiască aşa ca şi cum istoria n-ar exista?".

(După Vatican Insider, 14 iunie 2016)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 10.