Regele Abdallah al Iordaniei finanţează restaurarea Sfântului Mormânt

De Giorgio Bernardelli

"Maiestatea sa Abdallah al II-lea a trimis o donaţie regală (makruma) pentru a ajuta - pe cheltuiala proprie a maiestăţii sale - restaurarea mormântului lui Isus în biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim". Ştirea a fost dată de agenţia de presă iordaniană Petra care citează o scrisoare oficială trimisă de curtea haşemită patriarhului greco-ortodox de Ierusalim, Teofil al III-lea. Aşadar, un suveran musulman care se împodobeşte cu titlul de descendent direct al profetului Mahomed este cel care susţine cheltuielile restaurării edificiului Sfântului Mormânt, locul înmormântării şi învierii lui Isus la Ierusalim, de secole locul cel mai venerat de creştinii din toată lumea.

Restaurarea a fost anunţată în urmă cu două săptămâni - în ajunul Paştelui pentru lumea occidentală - de cele trei confesiuni creştine care din motive istorice împărtăşesc jurisdicţia asupra celei mai importante biserici din Ierusalim: greco-ortodocşii, latinii (reprezentaţi de franciscanii din Custodia din Ţara Sfântă) şi armenii. Restaurarea este necesară datorită degradării structurii, datorată alterării progresive a tencuielilor creată de umiditatea provocată de respiraţia miilor de pelerini şi de fumul lumânărilor. Există deja un studiu şi un proiect foarte precis pentru intervenţie elaborat de National Technical University din Atena cu privire la care există acordul tuturor părţilor: lucrările ar trebui să dureze opt luni şi să se încheie la începutul anului 2017. Însă, până ieri, se vorbea despre o intervenţie care va fi finanţată de cele trei confesiuni, din contribuţii publice dat de guvernul grec şi de binefăcători privaţi.

Ştirea venită de la Amman schimbă acum cărţile de pe masă şi a fost imediat salutată cu mare fervoare de patriarhul Teofil al III-lea, care conduce comunitatea creştină cea mai mare din Ţara Sfântă. "Maiestatea sa regele Abdallah întrupează în fapte, şi nu numai în cuvinte, convieţuirea dintre musulmani şi creştini în toată lumea şi îndeosebi în Ţara Sfântă", a mai declarat agenţiei Petra comentând donaţia. "Rolul desfăşurat de Iordania în protecţia prezenţei creştinilor în Ţara Sfântă este clar şi de netăgăduit - continuă patriarhul greco-ortodox de Ierusalim - regele Abdallah conduce eforturile tuturor iordanienilor în a semăna seminţele iubirii şi fraternităţii dintre musulmani şi creştini în această eră în care războaie sectare ard naţiuni întregi, aşa cum putem vedea cu toţii".

Însă există şi un aspect politic care nu este indiferent în alegerea regelui Abdallah. Şi este însuşi Teofil al III-lea care subliniază asta, recunoscând suveranului haşemit titlul de "guardian şi paznic al locurilor sfinte creştine şi musulmane din Ierusalim". Pentru regele Iordaniei a finanţa restaurarea Sfântului Mormânt este şi un mod pentru a afirma propriile prerogative asupra locurilor sfinte, care până la "Războiul de Şase Zile" din 1967 erau sub suveranitatea iordaniană. Locuri sfinte care la Ierusalim sunt, e adevărat, creştine, dar şi moscheea Al Aqsa şi "Cupola Stâncii", pe esplanada care se ridică deasupra Zidului Plângerii. Acelaşi tratat de pace dintre Israel şi Iordania în anii nouăzeci în cuvinte recunoaşte acest rol istoric al regatului haşemit; însă în fapte exercitarea sa practică în Ierusalimul pe care statul ebraic îl consideră ca proprie capitală unică şi indivizibilă a devenit tot mai mult materie incandescentă în "Cetatea Sfântă".

Aşadar există planuri şi motivaţii diferite care se împletesc în alegerea făcută de regele Abdallah al II-lea. În sfârşit, trebuie notat că în declaraţia patriarhului Teofil al III-lea leagă în mod expres donaţia iordaniană de "Pactul lui Omar", acordul stipulat în anul 637 în momentul cuceririi Ierusalimului de către partea arabă. Cu acea ocazie, califul Omar, al doilea succesor al lui Mahomed, a respectat bazilica Sfântului Mormânt, lăsând-o cultului creştinilor în loc s-o transforme în moschee. Şi graţie acestui prim gest fundamental al unui calif, edificiul Sfântului Mormânt a putut supravieţui ca un loc creştin în faţa miilor de vicisitudini care au străbătut lunga istorie a Ierusalimului. Şi acum - în timpul în care un aşa-numit calif profanează locurile creştine din Siria şi din Irak - a reafirma Pactul lui Omar vrea să fie un mesaj precis adresat lumii musulmane pornind de la istoria şi identitatea sa.

(După Vatican Insider, 11 aprilie 2016)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 21.