Preoţi şi episcopi înmormântaţi în catedrala din Iaşi (I)

În Arhiva Episcopiei de Iaşi se păstrează un document intitulat "Officia quae fiunt in Ecclesia cathedrali Dioecesis Iassiensis"¹. Este vorba de un caiet de 57 de file în care parohii Iosif Malinowski OFMConv.² şi Iulius Weber au notat serviciile religioase celebrate în catedrala "Adormirea Maicii Domnului" din Iaşi, precum şi unele evenimente din perioada 1891-1907. La 2 noiembrie 1891 pr. Iosif Malinowski a notat cum se făceau rugăciunile pentru cei răposaţi în acea zi. El a lăsat şi o schiţă a locurilor din catedrală în care se făceau rugăciuni pentru preoţi şi episcopi răposaţi³. Pe lângă schiţa amintită redăm explicaţiile din ziua respectivă în traducerea pr. Anton Despinescu⁴:

2 noiembrie. La ora 08.00 s-au tras clopotele o dată. Începe cântarea oficiului pentru morţi de către seminarişti şi preoţi îmbrăcaţi în cote. S-a cântat primul nocturn, toate lecturile, antifonul la cântul Benedictus şi Benedictus; celelalte numai recitate.

După oficiul morţilor, pr. Ernest Herden S.I., fără asistenţa diaconului şi a subdiaconului, cântă Liturghia pentru morţi la care răspund seminariştii. După Liturghie, predică în limba germană pentru popor O.F. Wiercinski S.I., după care se fac rugăciuni de pomenire la mormintele din interiorul bisericii catedrale din Iaşi, închinate Maicii Domnului, Ridicată la Cer, în ordinea schiţei alăturate.

1) pentru episcopul Iosif (Salandari); 2) în partea epistolei pentru episcopul Bonaventura Berardi; 3) pentru episcopul Bonaventura; 4) la altarul sfântului Anton pentru preotul Dominic (pr. Bartozzetti, OFMConv.); 5) pentru episcopul Paul Sardi; 6) pentru preotul Alois; 7) pentru preotul Rochus (sub confesional); 8) pentru preotul Fidelis; 9) pentru preotul Dominic; 10) pentru preotul Mathias (care a fost înmormântat sub amvon).

Apoi clerul şi poporul iese din biserică şi se înconjoară biserica făcându-se trei opriri, numerotate în schiţă cu numere romane I, II, şi III, după care se reintră în biserică unde, la catafalc, se cântă Libera me, Domine... Rugăciunile de pomenire, atât în interior cât şi în exterior se fac astfel: cel care poartă crucea procesională, însoţit de doi acoliţi cu lumânări aprinse, merg înainte, apoi preotul însoţit de cădelnicer şi de cel care duce căldăruşa cu agheasmă. Se cântă o strofă din Dies irae cât timp se merge de la o staţiune la alta. Celebrantul⁵ cântă Kyrie eleison, c: Christe eleison, C: Kyrie eleison, Pater noster (toţi se roagă); stropeşte mormintele cu agheasmă, incensează, apoi continuă: Et ne nos inducas in tentationem (şi nu ne duce în ispită); c: sed libera nos a malo (ci ne mântuieşte de rău); C: A porta inferi (De poarta iadului); c: Erue, Domine, animam eius (Scapă-i, Doamne, sufletul); C: Requiescat in pace (Să se odihnească în pace); c: Amin. C: Domine, exaudi orationem meam (Doamne, ascultă rugăciunea mea); c: Et clamor meus ad te veniat (Şi strigarea mea să vină la tine). C: Oremus: Absolve quaesumus... (se spune rugăciunea de pomenire pentru răposatul respectiv, episcop sau preot, din interior). Preotul încheie rugăciunea: Requiem aeternam dona ei, Domine (Odihna veşnică dă-i-o lui, Doamne); c: Et lux perpetua luceat ei (Şi lumina fără de sfârşit să-i strălucească); C. Requiescat in pace (Să se odihnească în pace); c: Amen. La cele trei staţiuni din jurul bisericii, rugăciunile de pomenire se spun în general pentru toţi credincioşii răposaţi care au fost înmormântaţi în cimitirul din jurul bisericii, după obiceiul vechi.

La ora 10.30 se termină serviciul religios în biserica parohială, catedrală.

După cum se poate observa erau pomeniţi zece preoţi şi episcopi înmormântaţi în catedrală. Din moment ce o parte dintre răposaţi sunt notaţi doar cu nume de botez, rezultă că pe timpul pr. Iosif Malinowski erau foarte cunoscuţi. Pentru a şti exact cine sunt cei înmormântaţi în acele locuri lista cu numele întreg (mai puţin pr. Rochus), alături de schema puţin modificată, a fost reluată de un inventar al parohiei⁶ şi de pr. Iosif Gabor⁷.

1. Rugăciunile începeau la locul unde este înmormântat episcopul Iosif Salandari, vizitator apostolic în Moldova (1864-1873) (în partea de nord a catedralei, în stânga crucierei). Documentele⁸ precizează că din cauza bolii a întrerupt de mai multe ori vizita pe care o făcea în parohiile din Moldova în anul 1873. Timp de trei luni a stat la pat, murind la 29 decembrie 1873, ultimele sale cuvinte fiind: "Isus, Maria, Iosif". Un discurs funebru a ţinut în catedrală misionarul Michelangelo Galli, în limba franceză, şi altul în româneşte, în capela Institutului "Notre Dame de Sion", preotul N.I. Camilli⁹. În registrul parohial¹⁰ moartea episcopului a fost trecută la 17 decembrie 1873, stil vechi, cu precizarea că avea 51 de ani, a fost îngrijit cu sfintele taine şi a fost înmormântat în biserică. Probabil a fost înmormântat sub tronul episcopal (1a în schemă). În decembrie 1882¹¹, episcopul Camilli a mutat trupul episcopului în mormântul în care se află şi astăzi. Într-o scrisoare din februarie 1883, el scria că, după aproape zece ani, trupul episcopului Salandari "era aproape intact, inclusiv părul şi frumoasa lui barbă"¹². Cu ocazia mutării trupului neînsufleţit a pus epitaful pe care este notat: "IOSEPHO SALANDARI Franciscali Conv. Epopo. Marcopol. Qui vice apostolica in Moldaviam missus pietate humilitate paupertate sollicitudine egregius quae in bonum commissae Provinciae potuit omnia egit puellarum disciplinae Virginibus Sioniticis adductis consuluit sed cito nimis die XXIX Decembris MDCCCLXXIII evolavit ad superos anno aetatis suae LI M VIII episcopatus IX M VI - NICOLAUS IOSEPHUS CAMILLI Picenus relligione sodalis Epus. Mosinop. Quartus ab illo Missionem eamdem apostolicam adeptus sanctissimi viri cuius regimen expertus virutem admiratus heic ossa transferri et monum poni curavit die XXIX Decembr MDCCCLXXXI" (Lui Iosif Salandari, franciscanului conv., episcop de Marcopoli, care, trimis în Moldova cu rang apostolic, vestit prin pietate, umilinţă, sărăcie, grijă, a făcut toate câte a putut spre binele provinciei încredinţate. S-a îngrijit de educaţia tinerelor chemându-le pe surorile sioniste. Dar a trecut prea repede la cele veşnice în ziua de 29 decembrie 1873 având 51 de ani şi 8 luni, 9 ani şi 6 luni de episcopat. - NICOLAE IOSIF CAMILLI, Picen, coleg al ordinului, episcop de Mosynopolis, având al patrulea după el aceeaşi misiune apostolică, cunoscând conducerea acestui bărbat preasfânt, admirându-i virtutea, s-a îngrijit de transferarea osemintelor şi realizarea monumentului, în ziua de 29 decembrie 1881)¹³.

2. Iosif-Bonaventura Berardi, ultimul episcop titular de Bacău (1815-1818) era pomenit în catedrală, în prezbiter, în partea de sud-est ("in cornu epistolae", adică în partea dreaptă). A decedat la Iaşi, la 20 aprilie 1818, în urma febrei tifoide contactate în timpul vizitei canonice în parohiile din Moldova. A primit sfintele taine de la preoţii Ştefan Ianucci şi Inocenţiu Pamfili. Pe patul de moarte, episcopul a pronunţat cuvintele: "Iaşi, Iaşi, m-ai văzut!" A murit după opt zile de suferinţă, spunând: "In manus tuas, Domine, commendo spiritum meum"¹⁴. Ianoş Jerney, un cercetător maghiar, care a vizitat catedrala în anul 1844, notează că, pe lângă pietrele funerare de la baza peretelui de nord al bisericii, în biserica "construită acum 60 de ani" se găsesc "zidite cenotafele superiorilor de misiune Landi şi Berardi"¹⁵. Cu siguranţă, era vorba de epitafele care s-au pierdut odată cu modificarea bisericii din perioada 1964-1866.

3. Bonaventura Zabberoni, episcop la Vicariatul Apostolic al Moldovei (1825-1826). Era de trei luni ajuns în Iaşi, când la 15 iulie 1826 s-a îmbolnăvit de febră hepatică. Crezând că este o boală trecătoare şi neluând nici un medicament, episcopul a murit la 30 iulie 1826¹⁶. Pr. Iosif Gabor notează că episcopul a fost înmormântat "în prezbiter, sub banca "Gloria"¹⁷. Într-un document publicat de Nicolae Iorga şi datat "după 30 iulie 1826", un martor la înmormântare precizează că episcopul a fost înmormântat "infra scamna ad dextrum, intrando ad ecclesiam, versus imaginem sancti Rochi" (sub băncile din dreapta cum intri în biserică, spre icoana sfântului Rochus) şi că a fost înmormântat cu crucea şi inelul de aur¹⁸. Diferenţele cu privire la loc sunt de înţeles dacă se ia în calcul faptul că biserica a fost mărită în perioada 1864-1866.

4. Dominic (Bonaventura) Bartozzetti, preot adus de ep. Salandari pentru a se îngriji de educaţia şi pregătirea tineretului catolic; a fost confesor al surorilor "Notre Dame de Sion"; a dus o viaţă exemplară¹⁹. Registrul decedaţilor precizează că murit la 16 august 1872, în vârstă de 57 de ani, îngrijit cu sfintele taine, fiind înmormântat în cimitirul catolic (Păcurari)²⁰. Este vorba de data după stilul vechi, care înseamnă 28 august 1872 după stilul nou. A fost transferat în catedrală (în partea dreaptă, la altarul sfintei Fecioare).

5. Paul Sardi, episcop, vizitator apostolic în Moldova (1843-1848). În anul 1848, simţindu-se rău, a întrerupt vizita pastorală. Avea febră hepatică sau holeră. După 11 zile de suferinţă, a murit la 28 octombrie, stil vechi, adică 9 noiembrie 1848, stil nou, la vârsta de 51 de ani, îngrijit cu sfintele taine, înmormântat fiind în cimitirul catolic (Păcurari)²¹. Pe patul de moarte a fost asistat de misionarii Bernardin Amantini şi Dionisie Zahaczewski. A fost transferat în catedrală (în partea opusă amvonului).

6. Alois Landi, preot, prefect apostolic (1806-1812). A construit capela "Sfântul Iosif" pe terenul cimitirului din Păcurari, cumpărat în 1810²². Născut în anul 1770 la Bologna, a decedat la Iaşi la 22 ianuarie 1829 de febră malignă. Avea 60 de ani. A fost înmormântat lângă altarul sfântului Anton din biserica dinainte de restaurarea din 1864-1866²³. În schema pr. Iosif Malinowski este notat în catedrală, la mijloc, în partea de sud.

7. Rochus, preot, înmormântat sub confesional, nu a fost încă identificat.

8. Fidel Rocchi, preot, prefect apostolic (1784-1795), a fost înmormântat în catedrala ctitorită de el (la intrare, în partea dreaptă, 8a în schemă). Născut în Modena (Italia) în anul 1741, a decedat de ciumă la Iaşi la 8 septembrie 1795²⁴. La intrarea în catedrală, în partea dreaptă sub turn, se poate citi epitaful pr. Rocchi pus de pr. Alois Landi: "Hic Iacet Sepultus - A.R.P.M. - FIDELIS ROCCHI FANANO Mutinensis - Bulgariae XIII A. Miss. Apost. - Moldavae XI Praefectus - Ecclesiae Huius Aedificator - Obiit A. MDCCXCV 8 Sept. - Anno aetatis Suae LIV. - In Tesseram Gratitudinis Hoc - Marmore Tegebatur Anno MDCCCVIII - Cura A.R.P.M. - Aloysii Landi - Post Bina Lustra In Praefecturae - Officio - Successoris" ("Aici zace înmormântat - C.S. pr. M. - FIDELIS ROCCHI FANANO din Modena - 13 a. mis. apost. în Bulgaria - 11 prefect al Moldovei - constructor al acestei biserici - A murit în a. 1795, la 8 septembrie - în al 54-lea an al vieţii sale. - în semn de recunoştinţă acesta - a fost acoperit cu marmură în anul 1808 - Prin grija C.S. pr. M. - Alois Landi - după doi ani de muncă - în misiunea - de succesor al prefecturii")²⁵.

9. Dominic, preot, prefect apostolic (1801-1806), este înmormântat în catedrală, la mijloc, în partea stângă. Pr. Iosif Gabor²⁶ îl identifică cu pr. Dominic Brocani. S-a născut în anul 1764 în Marche (Italia). Multă vreme nu s-a ştiut nici data, nici locul morţii²⁷, mai ales că în registrul răposaţilor nu este notat. La 15 septembrie 2010, cercetătorul dănuţ Doboş a găsit în Arhiva Episcopiei un document care precizează: "Imus Rev. D. M. Dominicus Brocani anno 1839 die 30 maji stylo veteri e vita decesit eiusque corpus die sequenti in Ecclesia nostri consueti suffragii sepultum fuit" Aşadar, a decedat la Iaşi, la 30 mai 1839.

10. Mathias Radislovich, preot, înmormântat în catedrală (în partea de nord, sub amvon). A decedat la 16 ianuarie 1829 stil vechi (28 ianuarie stil nou), la vârsta de 66 de ani, ca urmare a febrei maligne. Registrul decedaţilor notează (pr. Inocenţiu Pamfili) că a fost înmormântat lângă altarul sfântului Francisc din biserica dinainte de restaurarea din 1864-1866²⁸.

După cum se poate observa, nu toţi erau pomeniţi în acelaşi loc unde au fost înmormântaţi. De exemplu, pentru pr. Fidel Rocchi se făceau rugăciuni în dreptul confesionalului din stânga, el fiind înmormântat la intrare pe dreapta.

Despre alţi preoţi şi episcopi înmormântaţi în catedrală şi notaţi ulterior în schemă se cunoaşte din arhive. Despre ei se va scrie într-un viitor episod.

Pr. Cornel Cadar

Note

¹ AERC Iaşi, dosar 3/1891-1907.

² Iosif Malinowski, preot OFMConv. (1857-1916). Timp de 30 de ani a fost secretar, sfetnic şi colaborator al ep. Nicolae-Iosif Camilli, în prima sa păstorire (1884-1894), şi al succesorului său, episcopul Dominic Jaquet; administrator apostolic ad beneplacitum de la plecarea episcopului Jaquet până la revenirea arhiepiscopului-episcopului Camilli în 1904 şi vicar general al acestuia (1904-1913), în a doua sa partorire; cinci ani a fost şi paroh de Iaşi (1890-1895).

³ AERC Iaşi, dosar 3/1891-1907, f. 5.

⁴ Catedrala romano-catolică Iaşi, Editura "Presa Bună", Iaşi, 2008, p. 162-163; lista răposaţilor a fost reluată şi trecută conform originalului (AERC Iaşi, dosar 3/1891-1907, f. 5.).

⁵ C = celebrantul; c = corul.

⁶ AERC Iaşi, Inventar, 31 decembrie 1974, f. 2-3, 53.

⁷ Iosif Gabor, Parohia Catolică Iaşi (ms.), Luizi-Călugăra, 1986, p. 154-156.

⁸ Dănuţ Doboş (Catedrala romano-catolică Iaşi, Editura "Presa Bună", Iaşi, 2008, p. 125-131) citează ACG Conv., SXX/A-22/1872-1873; ACG Conv., SXX/A-23/1874-1875; AERC Iaşi, dosar 1/1854-1924, f. 22-23; AERC Iaşi, dosar 1/1845-1877, f. 81. Informaţii despre viaţa şi moartea episcopului se găsesc şi în Iosif Gabor, Parohia Catolică Iaşi (ms.), Luizi-Călugăra, 1986, p. 155; Fabian Doboş, "Din activitatea episcopului Iosif Salandari (1864-1873)", în "Buletin istoric", nr. 3/2002, p. 117-128; Dănuţ Doboş, "Biserica «Adormirea Maicii Domnului din Iaşi»", în "Almanahul «Presa Bună»", Iaşi, 2004, p. 176; Petru Tocănel, Storia della Chiesa Cattolica in Romania, vol. III, Padova, 1965, p. 588-590; Iosif Gabor, Iosif Simon, Necrolog, p. 255; Bonaventura Morariu, "Seria cronologică a episcopilor şi prefecţilor apostolici ai Misiunii Fraţilor Minori Conventuali din Moldova (România) în secolul al XIX-lea", în "Almanahul «Presa Bună» 2013", Iaşi, 2014, p. 172-199; Catedrala romano-catolică Iaşi, Editura "Presa Bună", Iaşi, 2008, p. 77-84.

⁹ Discursul ţinut de preotul Camilli a fost publicat în anul 1897 la Bologna (Italia) în revista franciscană Divin Salvatore.

¹⁰ AERC Iaşi, Liber mortuorum, tom II, 1856-1900, nepaginat, la anul 1873, poz. 9.

¹¹ Petru Tocănel (Storia della Chiesa Cattolica in Romania, vol. III, Padova, 1965, p. 675, n. 53), Iosif Gabor (Parohia Catolică Iaşi (ms.), Luizi-Călugăra, 1986, p. 155) şi Dănuţ Doboş (Catedrala romano-catolică Iaşi, Editura "Presa Bună", Iaşi, 2008, p. 131) reţin că ar fi 14 decembrie, epitaful notează 29 decembrie.

¹² Dănuţ Doboş, "Biserica «Adormirea Maicii Domnului din Iaşi»", în "Almanahul «Presa Bună»", Iaşi, 2004, p. 176.

¹³ Bonaventura Morariu, "Seria cronologică a episcopilor şi prefecţilor apostolici ai Misiunii Fraţilor Minori Conventuali din Moldova (România) în secolul al XIX-lea", în "Almanahul «Presa Bună» 2013", Iaşi, 2014, p. 198, nota 20.

¹⁴ Petru Tocănel, Storia della Chiesa Cattolica in Romania, vol. III, Padova, 1965, p. 164; Iosif Gabor, Parohia Catolică Iaşi (ms.), Luizi-Călugăra, 1986, p. 155; Iosif Gabor, Iosif Simon, Necrolog, p. 99; Bonaventura Morariu, "Seria cronologică a episcopilor şi prefecţilor apostolici ai Misiunii Fraţilor Minori Conventuali din Moldova (România) în secolul al XIX-lea", în "Almanahul «Presa Bună» 2013", Iaşi, 2014, p. 174 (reţine ca dată a morţii 20 martie / 1 aprilie 1818); Catedrala romano-catolică Iaşi, Editura "Presa Bună", Iaşi, 2008, p. 121; Fabian Doboş, "Din activitatea ultimului episcop de Bacău: Iosif Bonaventura Berardi OFMConv.", în "Buletin istoric", nr. 2/2001, p. 44-49 (reţine ca dată a morţii 13 aprilie 1818).

¹⁵ Jerney, Călătorii în Est pentru investigarea ţării de baştină a maghiarimii 1844-1845, Ediţie bilingvă, Editura "Harghita", Miercurea Ciuc, 2011, p. 241.

¹⁶ Petru Tocănel, op. cit, vol. III, p. I, p. 210; Iosif Gabor, Iosif Simon, Necrolog, p. 160-161; Bonaventura Morariu, "Seria cronologică a episcopilor şi prefecţilor apostolici ai Misiunii Fraţilor Minori Conventuali din Moldova (România) în secolul al XIX-lea", în "Almanahul «Presa Bună» 2013", Iaşi, 2014, p. 175 (reţine ca dată a morţii 29 iulie 1826).

¹⁷ Iosif Gabor, Parohia Catolică Iaşi (ms.), Luizi-Călugăra, 1986, p. 155; În Catedrala romano-catolică Iaşi, Editura "Presa Bună", Iaşi, 2008, p. 121, se citează eronat că ar fi înmormântat "sub banca de împărtăşanie a bisericii actuale".

¹⁸ Nicolae Iorga, Studii şi documente, vol. I-II, Bucureşti, 1901, p. 208.

¹⁹ Iosif Gabor, Iosif Simon, Necrolog, p. 179 (este trecut cu numele Bonaventura Bartozzetti); Bonaventura Morariu, "Seria cronologică a episcopilor şi prefecţilor apostolici ai Misiunii Fraţilor Minori Conventuali din Moldova (România) în secolul al XIX-lea", în "Almanahul «Presa Bună» 2013", Iaşi, 2014, p. 180, 182; Petru Tocănel, op. cit, vol. III, p. I, p. 584; Catedrala romano-catolică Iaşi, Editura "Presa Bună", Iaşi, 2008, p. 125.

²⁰ AERC Iaşi, dosar 1/1856-1900, nepaginat, poziţia 7/1872.

²¹ AERC Iaşi, dosar 1/1827-1855, f. 123, poziţia 7. Despre activitatea acestui episcop se găsesc informaţii în Iosif Gabor, Iosif Simon, Necrolog, p. 229-230 (data morţii este notată eronat la 19 noiembrie); Catedrala romano-catolică Iaşi, Editura "Presa Bună", Iaşi, 2008, p. 122-123; Bonaventura Morariu, "Seria cronologică a episcopilor şi prefecţilor apostolici ai Misiunii Fraţilor Minori Conventuali din Moldova (România) în secolul al XIX-lea", în "Almanahul «Presa Bună» 2013", Iaşi, 2014, p. 178; Petru Tocănel, op. cit., vol. III, p. 230, 401.

²² Iosif Gabor, Iosif Simon, Necrolog, p. 34. Alte informaţii despre activitatea pr. Landi se găsesc în: Catedrala romano-catolică Iaşi, Editura "Presa Bună", Iaşi, 2008, p. 123; Bonaventura Morariu, "Seria cronologică a episcopilor şi prefecţilor apostolici ai Misiunii Fraţilor Minori Conventuali din Moldova (România) în secolul al XIX-lea", în "Almanahul «Presa Bună» 2013", Iaşi, 2014, p. 176; Bonaventura Morariu, "Seria cronologică a prefecţilor apostolici ai vechii noastre Misiuni în Moldova şi Ţara Românească în sec. al XVII-lea şi al XVIII-lea", în "Almanahul «Presa Bună» 2012", Iaşi, 2013, p. 172.

²³ AERC Iaşi, dosar 1/1827-1855, f. 9, poziţia 5.

²⁴ Petru Tocănel, op. cit, vol. III, p. I, p. 23, 126. Alte informaţii în Iosif Gabor, Iosif Simon, Necrolog, p. 187; Bonaventura Morariu, "Seria cronologică a prefecţilor apostolici ai vechii noastre Misiuni în Moldova şi Ţara Românească în sec. al XVII-lea şi al XVIII-lea", în "Almanahul «Presa Bună» 2012", Iaşi, 2013, p. 171; Catedrala romano-catolică Iaşi, Editura "Presa Bună", Iaşi, 2008, p. 131.

²⁵ Bonaventura Morariu, "Seria cronologică a prefecţilor apostolici ai vechii noastre Misiuni în Moldova şi Ţara Românească în sec. al XVII-lea şi al XVIII-lea", în "Almanahul «Presa Bună» 2012", Iaşi, 2013, p. 174, nota 46. ²⁶ Iosif Gabor, Parohia Catolică Iaşi (ms.), Luizi-Călugăra, 1986, p. 156. (reţine ca an al morţii 1840); Iosif Gabor, Ierarhia catolică a Moldovei II: Episcopia de Bacău (ms.), Nisiporeşti, 1970, p. 266 (428) (notează că a murit al Faraoani). Alte informaţii se găsesc în: Iosif Gabor, Iosif Simon, Necrolog, p. 154; Catedrala romano-catolică Iaşi, Editura "Presa Bună", Iaşi, 2008, p. 124; Petru Tocănel, op. cit., vol. III, p. 63, 277; Bonaventura Morariu, "Seria cronologică a prefecţilor apostolici ai vechii noastre Misiuni în Moldova şi Ţara Românească în sec. al XVII-lea şi al XVIII-lea", în "Almanahul «Presa Bună» 2012", Iaşi, 2013, p. 172.

²⁷ Iosif Gabor, Iosif Simon, Necrolog, p. 154, notează 18 iulie 1839, la Faraoani; ??Iosif Gabor, Monografia Bacău, notează Săbăoani???.

²⁸ AERC Iaşi, dosar 1/1827-1855, tom I, f. 9, poziţia 1; Petru Tocănel, op. cit., vol. III, p. I, p. 236; Iosif Gabor, Iosif Simon, Necrolog, p. 234, notează eronat data morţii la 28 noiembrie 1828.

Mai multe imagini puteţi vedea în albumul foto: Preoţi şi episcopi înmormântaţi în catedrala din Iaşi (I)

* * *

Din aceeaşi serie:

Preoţi înmormântaţi în Moldova (XVI): Oneşti, Ciucani, Frumoasa

Preoţi înmormântaţi în Moldova (XV): Galbeni, Horgeşti, Văleni

Preoţi înmormântaţi în Moldova (XIV): Săbăoani

Preoţi înmormântaţi în Moldova (XIII): Cleja

Preoţi înmormântaţi în Moldova (XII): Nicolae Bălcescu

Preoţi înmormântaţi în Moldova (XI). Adjudeni

Preoţi înmormântaţi în Moldova (X). Băluşeşti, Traian şi Bijghir

Preoţi înmormântaţi în Moldova (IX). Mărgineni

Preoţi înmormântaţi în Moldova (VIII). Luizi-Călugăra

Preoţi înmormântaţi în Moldova (VII). Tămăşeni

Preoţi înmormântaţi în Moldova (VI). Faraoani-Valea Mare

Preoţi înmormântaţi în Moldova (V). Valea Seacă şi Valea Mică

Preoţi înmormântaţi în Moldova (IV). Focşani şi Butea

Preoţi înmormântaţi în Moldova (III). Rădăuţi, Ţibeni şi Voievodeasa

Preoţi înmormântaţi în Moldova (II). Vatra Dornei şi Horleşti

Preoţi înmormântaţi în Moldova (I). Soloneţu Nou, Cacica şi Gura Humorului

Preoţi înmormântaţi în Iaşi
 

lecturi: 75.