Papa Francisc: Regina Coeli (28 martie 2016)

Iubiţi fraţi şi surori, bună ziua!

În această luni după Paşti, numită "Lunea îngerului", inimile noastre sunt încă pline de bucuria pascală. După timpul Postului Mare, timp de pocăinţă şi de convertire, pe care Biserica l-a trăit cu intensitate deosebită în acest An Sfânt al Milostivirii; după celebrările sugestive din Triduum-ul Sfânt; ne oprim şi astăzi în faţa mormântului gol al lui Isus şi medităm cu uimire şi recunoştinţă marele mister al învierii Domnului.

Viaţa a învins moartea. Milostivirea şi iubirea au învins asupra păcatului! Este nevoie de credinţă şi de speranţă pentru a ne deschide la acest orizont nou şi minunat. Şi noi ştim că credinţa şi speranţa sunt un dar al lui Dumnezeu şi trebuie să-l cerem: "Doamne, dă-mi credinţa, dă-mi speranţa! Avem nevoie de ele atât de mult!". Să ne lăsăm pătrunşi de emoţiile care răsună în secvenţa pascală: "Da, suntem siguri: Cristos a înviat cu adevărat". Domnul a înviat în mijlocul nostru! Acest adevăr a marcat în mod indelebil viaţa apostolilor care, după înviere, au simţit din nou nevoia de a-l urma pe Învăţătorul lor şi, după ce l-au primit pe Duhul Sfânt, au mers fără frică pentru a vesti tuturor ceea ce au văzut cu ochii lor şi au experimentat personal.

În acest An jubiliar suntem chemaţi să redescoperim şi să primim cu intensitate deosebită vestea mângâietoare a învierii: "Cristos, speranţa mea, a înviat!". Dacă Cristos a înviat, putem privi cu ochi noi şi inimă nouă la orice eveniment din viaţa noastră, chiar şi la cele mai negative. Momentele de întuneric, de eşec şi chiar de păcat pot să se transforme şi să vestească un drum nou. Când am atins adâncul mizeriei noastre şi al slăbiciunii noastre, Cristos înviat ne dă forţa de a ne ridica din nou. Dacă ne încredinţăm Lui, harul său ne mântuieşte! Domnul răstignit şi înviat este revelarea deplină a milostivirii, prezent şi activ în istorie. Iată mesajul pascal care răsună şi astăzi şi care va răsuna tot timpul Paştelui până la Rusalii.

Martoră tăcută a evenimentelor pătimirii şi învierii lui Isus a fost Maria. Ea a fost în picioare lângă cruce: nu s-a plecat în faţa durerii, ci credinţa sa a făcut-o puternică. În inima sa sfâşiată de mamă a rămas mereu aprinsă flacăra speranţei. Să-i cerem ei ca să ne ajute şi pe noi să primim în plinătate vestea pascală a învierii, pentru a o întrupa în concreteţea vieţii noastre zilnice.

Fecioara Maria să ne dăruiască certitudinea de credinţă că fiecare pas suferit din drumul nostru, luminat de lumina Paştelui, va deveni binecuvântare şi bucurie pentru noi şi pentru alţii, în special pentru cei care suferă din cauza egoismului şi a indiferenţei.

Aşadar, s-o invocăm cu credinţă şi evlavie, cu Regina coeli, rugăciunea care înlocuieşte Angelus în tot timpul pascal.

______________________________

După Regina coeli

Ieri, în centrul Pakistanului, Sfântul Paşte a fost însângerat de un atentat execrabil, care a ucis atâtea persoane nevinovate, în cea mai mare parte familii din minoritatea creştină - în special femei şi copii - adunate într-un parc public pentru a petrece în bucurie festivitatea pascală. Doresc să manifest apropierea mea de cei care au fost loviţi de această crimă mârşavă şi nesăbuită şi invit să-l rugăm pe Domnul pentru numeroasele victime şi pentru cei dragi ai lor. Fac apel la autorităţile civile şi toate componentele sociale din acea naţiune pentru ca să facă orice efort pentru a reda siguranţă şi seninătate populaţiei şi, îndeosebi, minorităţilor religioase mai vulnerabile. Repet încă o dată că violenţa şi ura ucigaşă conduc numai la durere şi la distrugere; respectul şi fraternitatea sunt singura cale pentru a ajunge la pace. Paştele Domnului să trezească în noi, în mod şi mai puternic, rugăciunea către Dumnezeu pentru ca să se oprească mâinile celor violenţi, care seamănă teroare şi moarte, iar în lume să poată domni iubirea, dreptatea şi reconcilierea. Să ne rugăm toţi pentru morţii din acest atentat, pentru rude, pentru minorităţile creştine şi etnice din acea naţiune: Bucură-te, Marie...

În actualul climat pascal vă salut cordial pe voi toţi, pelerini veniţi din Italia şi din diferite părţi ale lumii pentru a participa la acest moment de rugăciune. Şi amintiţi-vă mereu de acea expresie frumoasă din liturgie: "Cristos, speranţa mea, a înviat!". Să o spunem de trei ori toţi împreună: "Cristos, speranţa mea, a înviat!", "Cristos, speranţa mea, a înviat!", "Cristos, speranţa mea, a înviat!".

Fiecăruia îi urez să petreacă în bucurie şi în seninătate această Săptămână în care se prelungeşte bucuria Învierii lui Cristos. Pentru a trăi mai intens această perioadă ne va face bine să citim în fiecare zi un text din Evanghelie în care se vorbeşte despre evenimentul Învierii. Cinci minute, nu mai mult, se poate citi un text din Evanghelie. Amintiţi-vă de asta!

Paşte fericit şi sfânt tuturor! Vă rog, nu uitaţi să vă rugaţi pentru mine. Poftă bună şi la revedere!

Franciscus

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 14.