Bucureşti: Centenarul catedralei arhiepiscopiei Bisericii Armene din România

Catedrala arhiepiscopiei Bisericii Armene din România "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril" din Bucureşti sărbătoreşte duminică, 8 noiembrie 2015, împlinirea a o sută de ani de la sfinţire. Din partea Diecezei de Iaşi va participa PS Petru Gherghel. Sfânta Liturghie a centenarului va începe la ora 10.30 şi va fi prezidată de PS Datev Hagopian, Întâistătătorul Bisericii Armene din România.

La acest eveniment vor participa ierarhii Bisericii Armene din întreaga lume şi înalte oficialităţi.

Programul centenarului cuprinde următoarele:

Sâmbătă, 7 noiembrie

- 19.00: Concert de muzică clasică şi tradiţională armenească (Orchestra de Cameră UGAB Sofia, sub bagheta dirijorului Bedros Papazian)

Duminică, 8 noiembrie

- 10.30: Sfânta Liturghie arhierească

- 11.30: Cuvinte din partea înaltelor oficialităţi

- 12.00 Slujbă de pomenire în memoria ctitorilor, întâistătătorilor şi binefăcătorilor catedralei

- 12.45: Expoziţie dedicată centenarului şi lansarea cărţii "Catedrala Armeană din Bucureşti" de E. Jeamgocian.

- 13.00: Cocktail oficial la sediul Arhiepiscopiei Bisericii Armene din România

Pr. Claudiu Bulai

* * *

Biserica apostolică armeană reprezintă biserica naţională a poporului armean, care vieţuieşte din cele mai vechi timpuri în ţinutul dintre Munţii Caucaz, Marea Caspică şi Marea Neagră.

Convertirea la creştinism a armenilor a avut loc între anii 299-301. În anul 301 creştinismul a fost decretat religie de stat.

Din punct de vedere religios, centrul spiritual al armenilor din toată lumea este la Ecimiadzin (Armenia), unde îşi are sediul Patriarhul Suprem (catolicos).

Pe teritoriul ţării noastre armenii s-au aşezat începând din secolele XI-XII. Aici au găsit o atmosferă propice practicării îndeletnicirilor lor tradiţionale în condiţii de toleranţă religioasă.

La sfârşitul secolului al XIV-lea şi începutul secolului al XV-lea, numărul armenilor din Moldova a crescut, astfel că în anul 1401 domnitorul Alexandru cel Bun înfiinţează o episcopie armeană la Suceava.

Armenii aşezaţi în Transilvania încă din secolul al XI-lea s-au unit din punct de vedere religios cu Biserica Catolică.

Din punct de vedere dogmatic, al ritualului şi al practicilor bisericeşti, deosebirile dintre Biserica Ortodoxă şi Biserica Armeană sunt de importanţă secundară.

Limba de cult este limba armeană literară veche, indiferent de ţara în care se oficiază slujbe religioase.

Prin Legea cultelor din 1928, cultul armean a fost recunoscut de către Statul român ca făcând parte dintre bisericile istorice din ţară. În anul 1931 este votată Legea pentru înfiinţarea şi funcţionarea eparhiei armene.

În anul 1949 a fost aprobat Statutul organic şi administrativ al eparhiei armene din România, unde se menţionează că aceasta stă sub autoritatea dogmatică şi canonică a catolicului tuturor armenilor din Ecimiadzin, dar îşi reglementează, conduce şi administrează, în mod autonom, toate treburile religioase, culturale, fundaţionale şi epitropeşti, în conformitate cu legislaţia ţării noastre şi cu statutul cultului.

Episcopia armeană este condusă de un Arhiepiscop sau Episcop, ajutat de un vicar eparhial. Organul central este Congresul eparhial. Consiliul eparhial este organul executiv superior pentru treburile administrative, bisericeşti, culturale, fundaţionale şi epitropeşti ale întregii eparhii.

Consiliul eparhial are în componenţa sa trei comitete: comitetul spiritual bisericesc, comitetul cultural şi comitetul economic.

Cultul armean nu are unităţi intermediare. Organele de conducere parohiale sunt: adunarea parohială, consiliul parohial (epitropia) şi comitetele parohiale.

În cadrul Eparhiei armene din România funcţionează 10 parohii deservite de 4 preoţi, 3 diaconi, doi cântăreţi, cu 16 biserici şi 6 cimitire confesionale. Cele mai importante comunităţi sunt la Bucureşti şi la Constanţa. Celelalte comunităţi sunt formate din 12-20 familii. La recensământul din anul 2002 au fost înregistraţi 700 de credincioşi armeni. În judeţul Suceava sunt două mănăstiri - monumente istorice, la Zamca şi Hagigadar.

lecturi: 8.