Izvoru Mureşului: Despre romano-catolicii din Moldova la Universitatea de Vară

În perioada 10-16 august 2015 s-au desfăşurat lucrările celei de a XIII-a ediţii a Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, manifestare organizată de Ministerul Culturii - Centrul Cultural Topliţa, în parteneriat cu Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni (Bucureşti), Centrul European de Studii Covasna-Harghita (Sfântu Gheorghe), cu sprijinul Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, Institutului Cultural Român, Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş.

De la Bacău au participat ca invitaţi: ing. Gheorghe Bejan (preşedintele Asociaţiei Romano-Catolicilor "Dumitru Mărtinaş") şi prof. dr. Anton Coşa.

Joi, 13 august, în cadrul lucrărilor Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, organizatorii au inclus în program şi tema: Românii romano-catolici din Moldova în faţa presiunilor de maghiarizare.

În intervenţia sa, prof. dr. Anton Coşa a precizat de la bun început faptul că problematica romano-catolicilor din Moldova este într-o strânsă legătură cu problematica românilor din sud-estul Transilvaniei. Prin urmare, includerea cu ani în urmă a unei teme vizând comunitatea catolică din Moldova în cadrul dezbaterilor Universităţii de Vară Izvoru Mureşului a fost una cât se poate de oportună.

În continuare, prof. dr. Anton Coşa a scos în evidenţă faptul că s-au conturat de-a lungul timpului trei viziuni diferite privind problematica romano-catolicilor din Moldova: viziunea maghiară, viziunea europeană şi viziunea proprie, venită din interiorul comunităţii catolicilor din Moldova.

Dintre cele trei abordări, viziunea maghiară a rămas cea mai conservatoare, încremenită în acelaşi proiect iniţial din punct de vedere ştiinţific, dar în strânsă legătură cu dinamica intereselor geostrategice ale statului maghiar. În continuare, promotorii acestei viziuni susţin ideea originii maghiare a catolicilor din Moldova pe care îi denumesc în mod greşit "ceangăi"; vorbesc de comunităţile de "ceangăi" aflate în "diaspora" şi supuse unei pretinse asimilări din partea statului român; folosesc aceleaşi argumente istorice depăşite de mult de cercetarea ştiinţifică; extind (deloc întâmplător) "Bazinul Carpatic" din aşa-zisul "Ţinut Secuiesc" în aşa-zisul "Ţinut Ceangăiesc"; fac presiuni constante asupra instituţiilor româneşti pentru introducerea limbii maghiare în şcoală şi biserică (după modelul stalinist din anii '50 ai veacului XX), exercită presiuni pe lângă organismele europene pentru adoptarea de "recomandări" privindu-i pe "ceangăi"; deturnează identitatea românească a "ceangăilor" (asumată şi declarată constant de către aceştia), urmărind să le impună o nouă identitate, cea maghiară (realizând astfel, peste timp, o nouă maghiarizare a acestora, după secuizarea prin care trecuseră strămoşii lor în sud-estul Transilvaniei) etc.

Viziunea europeană a cunoscut în timp o vizibilă nuanţare. Dacă iniţial, aceasta era strâns legată de viziunea maghiară (în condiţiile în care raportorii europeni primeau informaţiile privindu-i pe catolicii din Moldova exclusiv pe filieră maghiară), ulterior au fost luate în considerare şi punctele de vedere venite din interiorul comunităţii catolicilor din Moldova, care erau în mod evident cele corecte, cele care trebuiau luate în seamă de la bun început. Astfel, deşi presiunile maghiare continuă, în spaţiul european se recunoaşte deja, de ceva vreme, faptul că într-o proporţie covârşitoare, catolicii din Moldova sunt, de fapt, români.

În ceea ce priveşte viziunea venită din interiorul comunităţii catolice din Moldova, aceasta a beneficiat de la bun început de roadele cercetărilor ştiinţifice interdisciplinare iniţiate cu ani în urmă de Excelenţa Sa Petru Gherghel, episcop de Iaşi. Rezultatele acestor cercetări, continuate şi astăzi de membrii Departamentului de Cercetare Istorică din cadrul Episcopiei Romano-Catolice de Iaşi, s-au concretizat într-un număr important de monografii, studii şi articole, care dovedesc românitatea catolicilor din Moldova.

Printre altele, prof. dr. Anton Coşa a adus în atenţie şi câteva argumente istorice, lingvistice, etnografice etc., care dovedesc faptul că nu se poate vorbi de o minoritate etnică a "ceangăilor" din Moldova, ci, cel mult, de o "minoritate religioasă" a romano-catolicilor din Moldova.

Catolicii din Moldova nu s-au denumit pe ei înşişi niciodată "ceangăi" şi nu au participat la niciunul dintre momentele istorice care au marcat evoluţia naţiunii maghiare şi a statului maghiar. Dimpotrivă, ei au participat la toate momentele care au jalonat devenirea istorică a naţiunii române şi a statului român, iar eroii catolici nu s-au jertfit pentru Ungaria ci pentru România.

La rândul său, domnul ing. Gheorghe Bejan a prezentat Proiectul "Clubul Social al Tinerilor Băcăuani", finanţat de Consiliul judeţean Bacău şi implementat de Asociaţia UNLIMITED CONNECTIONS Bacău în opt sate cu populaţie catolică din judeţul Bacău: Cleja, Faraoani, Arini, Vladnic, Valea Seacă, Fundu Răcăciuni, Pustiana şi Frumoasa.

De asemenea, domnia sa a punctat şi greutăţile întâmpinate de Asociaţia Romano-Catolicilor "Dumitru Mărtinaş" în amplasarea bustului profesorului Dumitru Mărtinaş în municipiul Bacău.

O plăcută surpriză a reprezentat-o acordarea de către domnul Vlad Cubreacov (preşedintele Asociaţiei Răsăritul Românesc din Chişinău) a unei Diplome de Excelenţă domnului Gheorghe Bejan (preşedintele Asociaţiei Romano-Catolicilor "Dumitru Mărtinaş") "pentru meritul de a apăra comunitatea românilor romano-catolici din România împotriva presiunilor maghiarizatoare din partea unor cercuri antiromâneşti din străinătate".

În rezoluţia adoptată la finalul lucrărilor celei de-a XIII-a ediţii a Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului s-a precizat, printre altele, că este nevoie de un set de măsuri pentru protejarea românilor din judeţele Covasna, Harghita şi parţial Mureş, expuşi "sistematic unui proces continuu şi susţinut de deznaţionalizare", precum şi pentru oprirea "procesului de maghiarizare" a românilor de confesiune romano-catolică din Bacău, Neamţ şi Iaşi.

În acest sens, organizatorii Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului au propus finanţarea Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş "după aceleaşi criterii şi direct proporţional cu suma alocată de Guvernul României Fundaţiei «Comunitas» a maghiarilor din România", precum şi "monitorizarea procesului de maghiarizare a românilor romano-catolici din judeţele din Moldova şi sprijinirea păstrării identităţii româneşti a acestora".

Rezoluţia adoptată la finalul ediţiei a XIII-a a Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului va fi înaintată Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului şi Parlamentului României, partidelor politice şi societăţii civile.

Prof. dr. Anton Coşa

lecturi: 8.