ITRC Iaşi: Simpozionul "Conciliul Vatican II - semn al timpului pentru Biserică şi pentru lume"

Institutul Teologic Romano-Catolic "Sfântul Iosif" din Iaşi, în colaborare cu Facultatea de Teologie Romano-Catolică din cadrul Universităţii "Al.I. Cuza" din Iaşi, a organizat, miercuri, 11 martie 2015, în aula magna a institutului, un simpozion cu tema: "Conciliul al II-lea din Vatican: semn al timpului pentru Biserică şi pentru lume", în cadrul căruia s-au readus în discuţie documentele Conciliului, reflectându-se asupra importanţei lor istorice şi teologice. Această iniţiativă este ocazionată de contextul împlinirii a 50 de ani de la încheierea Conciliului al II-lea din Vatican (1962-1965) şi face parte dintr-un program mai amplu de activităţi academice şi pastorale ce se derulează pe parcursul acestui an universitar.

La conferinţe au participat PS Petru Gherghel, episcop de Iaşi, părinţi profesori, studenţi din Iaşi şi persoane consacrate.

Simpozionul s-a desfăşurat în două sesiuni. În sesiunea de dimineaţă, moderată de conf. univ. dr. pr. Ştefan Lupu, au fost prezentate patru documente conciliare, şi anume Apostolicam actuositatem, Nostra aetate, Perfectae caritatis şi Orientalium Ecclesiarum.

Prima conferinţă intitulată Apostolicam actuositatem: creştinul şi democraţia, ţinută de pr. prof. dr. Emil Dumea, s-a axat pe rolul, misiunea şi importanţa laicilor în societate. În cadrul prezentării, părintele a subliniat necesitatea unei formări mature a credincioşilor laici, ca să fie în măsură să discearnă semnele timpului şi să-şi îndeplinească misiunea lor: refacerea ordinii lucrurilor pământeşti în lumina evangheliei. De asemenea, părintele a subliniat rolul pe care l-a avut Biserica în promovarea democraţiei în Europa de Est şi asigurarea unui statut autentic al libertăţii de conştiinţă.

Privind omenirea prin prisma unei fraternităţi universale, lect. univ. dr. pr. Corneliu Berea a prezentat declaraţia despre relaţiile Bisericii cu religiile necreştine Nostra aetate, subliniind importanţa începerii şi continuării dialogului cu religiile necreştine ca o acţiune concretă de căutare a fraţilor. Nostra aetate, promulgată la 20 de ani de la Holocaust şi voită de papa Ioan al XXIII-lea, deplânge manifestările de antisemitism şi cere dezvoltarea dialogului cu hinduismul, budismul şi cu islamul. La baza acestui dialog se află atitudinea Bisericii Catolice care nu respinge nimic din ceea ce este adevărat şi sfânt în aceste religii (NA 2).

În contextul anului dedicat persoanelor consacrate, conf. univ. dr. pr. Damian Pătraşcu, OFMConv. a propus spre analiză decretul privind reînnoirea vieţii călugăreşti, Perfectae caritatis, şi a prezentat istoria, conţinutul şi aplicarea acestui decret. Cele cinci principii de reînnoire a vieţii religioase: evanghelia, reîntoarcerea la "duhul" fondatorilor, participarea la viaţa Bisericii, discernerea valorilor lumii de azi şi reînnoirea spirituală, au drept normă fundamentală urmarea lui Cristos prin profesarea sfaturilor evanghelice. De asemenea, a subliniat rolul fundamental al consacrării care se manifestă ca dăruire totală şi urmare a lui Isus Cristos, prin practicarea sfaturilor evanghelice. Viaţa consacrată îndeamnă la reîntoarcerea la izvoare, păstrând în acelaşi timp şi o atenţie deosebită pentru semnele timpului.

Ultima conferinţă din sesiunea de dimineaţă a fost ţinută de prof. univ. dr. pr. Maximilian Pal, OMFConv., având ca temă documentul conciliar Orientalium Ecclesiarum. În cadrul conferinţei, părintele a subliniat diversitatea de care se bucură Biserică Catolică în ceea ce priveşte propriul patrimoniu, bogăţie care denotă unitatea şi catolicitatea Bisericii lui Cristos. Această diversitate trebuie să fie apărată de către magisteriu, iar documentul vine în întâmpinarea, în special, a Bisericilor Orientale, care sunt caracterizate prin elemente unice, mai ales în ceea ce priveşte ritul liturgic. Biserica susţine păstrarea patrimoniului oriental, căci tocmai această diversitate dă frumuseţe poporului lui Dumnezeu.

Sesiunea de după amiază a fost deschisă de o nouă serie de conferinţe, discuţiile fiind moderate de lect. univ. dr. pr. Iulian Faraoanu, iar documentele prezentate au fost următoarele: Gravissimum educationis, Sacrosanctum Concilium, Optatam totius şi Christus Dominus.

Părintele Petru Tamaş a fost cel care a deschis această nouă sesiune de discuţii cu o conferinţă în care a prezentat declaraţia privind educaţia creştină, Gravissimum educationis. Documentul reprezintă o admirabilă sinteză a gândirii Bisericii referitor al educaţie, conţinutul documentului făcând referiri atât la dreptul incontestabil la educaţie, cât şi rolul diferiţilor factori în formarea educaţională a persoanelor: Biserica, familia, societatea. A fost evidenţiată o serie de puncte cheie cât priveşte viziunea Bisericii asupra educaţiei, şi anume: dimensiunea universală a educaţiei, centralitatea persoanei în educaţie şi faptul că a educa nu se reduce numai la transmiterea de informaţii, ci este un proces de formare umană. În contextul discuţiilor legate de necesitatea orei de religie în programa şcolară, părintele a adus o serie de argumente în favoarea menţinerii acestei ore, argumentele fiind de ordin cultural, psihologic, etic, istoric, pedagogic şi teologic, toate acestea indicând necesitatea cunoaşterii valorilor promovate de Biserică pentru o dezvoltare optimă a persoanei umane.

Constituţia despre liturgie, Sacrosanctum Concilium, a fost prezentată de lect. univ. dr. pr. Daniel Iacobuţ. După o explicare a contextului istorico-liturgic în care a apărut acest document, părintele Iacobuţ a oferit o serie de răspunsuri la întrebările legate de participarea activă a poporului la actul liturgic. Necesitatea unei participări active este cerută de dispoziţia Bisericii de a intra în legătură cu Cristos, Cristos fiind cel care asociază Biserica la misterul său. De asemenea, participarea activă nu trebuie să fie numai din partea preoţilor de la altar, ci şi a întregii comunităţi, a trupului lui Cristos, care, unit cu capul său, celebrează jertfa euharistică. Numai în urma unei participări active, Biserica este conştientă şi prezentă la lucrarea Sfintei Treimi.

Pr. Pius Iancu a ţinut o conferinţă ce a avut drept punct de pornire decretul privind formarea preoţească Optatam totius. "Reînnoirea dorită a întregii Biserici depinde în mare măsură de slujirea preoţească" (OT 1), astfel a fost necesar ca suflul reînnoirii să ajungă şi în seminariile unde sunt formaţi viitorii preoţi. Totuşi, după anii '68, clerul a trecut printr-o criză de identitate ceea ce a determinat o scădere a numărului de vocaţii, mai ales în diecezele europene occidentale. Documentul are un puternic caracter cristocentric, formarea în seminarii fiind fundamentată pe necesitatea orientării spre pastoraţie şi deschiderii faţă de ştiinţele umane. Seminariile, fie minore, fie majore, sunt centre de cultivare a vocaţiilor şi de pregătire a viitorilor preoţi.

Ultima conferinţă din această zi a fost cea a PS Petru Gherghel, episcop de Iaşi, Preasfinţia sa prezentând decretul privind misiunea pastorală a episcopilor în Biserică Christus Dominus. Episcopul este un simbol al unităţii Bisericii, iar toate celelalte documente conciliare converg spre episcop, aflat în comuniune cu papa. Misiunea episcopului nu poate fi înţeleasă decât în raport cu poporul lui Dumnezeu, căci episcopatul nu este o onoare, ci este o slujire, o apropiere faţă de toţi, un adevărat simbol al unităţii Bisericii. De aceea, Preasfinţitul a subliniat marea responsabilitate pe care o are episcopul în păstorirea poporului lui Dumnezeu, responsabilitate care este reflectată în modul în care acesta îi conduce pe credincioşi la Dumnezeu şi cum îi apără de pericole.

Eduard Cristian David

* * *

Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 11 martie: ITRC Iaşi: Simpozionul "Conciliul Vatican II - semn al timpului pentru Biserică şi pentru lume"

lecturi: 21.