Ciugheş: Ziua morţilor

Copil fiind aşteptam cu nerăbdare această frumoasă sărbătoare de 1 noiembrie, din satul meu drag, pentru minunata privelişte ce o ofereau lumânările aprinse în întunericul nopţii, imagine privită de pe colina cimitirului din sat unde se afla un crucifix ce domina înălţimea şi la umbra căruia îşi dormeau somnul de veci, cei trecuţi la Domnul.

La răspântia dintre Brumărel (octombrie) şi Brumar (noiembrie), noaptea de 1 noiembrie stă sub semnul luminii. Aşa cum este cunoscută, în popor, Ziua Morţilor, cimitirul comunităţii romano-catolice din Ciugheş se transformă într-o oază de lumină, datorită miilor de lumânări ce se aprind în memoria celor trecuţi în eternitate.

În zilele premergătoare datei de l noiembrie, creştinii din Ciugheş se îndreaptă spre cimitir curăţind mormintele părinţilor, bunicilor, fraţilor şi ale tuturor celor dragi, pregătindu-le şi curăţindu-le locul de veci, pentru ziua lor, urmând ca la 1 şi 2 noiembrie să aducă flori - de obicei flori de sezon, precum crizantemele - şi să se roage pentru sufletele celor adormiţi.

În acest an în Parohia Ciugheş, după sfânta Liturghie din biserica satului prilejuită de Ziua Tuturor Sfinţilor (1 noiembrie 2014) la capela din cimitir, creştinii cu braţele pline de flori, au parcurs împreună cu parohul Anton Egner cele cinci mistere de durere ale sfântului Rozariu. Platoul din faţa capelei era plină de credincioşi, care în linişte şi cu evlavie se rugau pentru cei dragi trecuţi la cele veşnice.

Alegerea zilei 2 noiembrie ca zi a morţilor se pare că a fost făcută şi din motive de ordin simbolic şi de ordin practic. Luna octombrie este luna culesului roadelor de pe câmp, din livezi şi vii. Intrând în luna noiembrie, omul începe să se bucure de roadele muncii sale din anul respectiv. Din aceste roade ale muncii lor creştinii, au împărţit celor nevoiaşi bucate din rodul pământului pe care cândva cei "adormiţi" îl trudeau cu drag şi hărnicie.

Pentru ca să întregească simbolul acestei zile de 1 noiembrie, creştinii din sat s-au deplasat la casa fratelui lor, Ciril Sebeştin, trecut la Domnul în urma unui nefericit accident, să-l conducă pe ultimul drum. Imaginea tăcută şi tristă a convoiului funebru la intrarea în cimitirul iluminat de lumânările aprinse a fost o imagine ce nu o pot descrie decât prin versurile poeziei "Dorinţa" a poetului ardelean Octavian Goga.

Atunce împăcat cu rostul,
Acestei lumi deşerte,
Să mor să-mi zică satu-ntreg
Un "Dumnezeu să-l ierte"
La popa nostru-ntâmplător
Vreun oaspete să vie!
"Pe cine-ngropi părinte azi?"
"Pe-un om de omenie"

Familia Baltă

* * *

Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 1 noiembrie: Ciugheş: Ziua morţilor

lecturi: 8.