Video-mesaj al papei Francisc (30 martie 2013)

În după-amiaza de Sâmbăta Sfântă (30 martie 2013) este efectuată în catedrala din Torino o expunere extraordinară a Giulgiului, transmisă de RaiUno de la ora locală 17.45 la ora 18.40 (sau, după ora României, intervalul 18.45-19.40). Iniţiativa se situează în cadrul Anului Credinţei convocat de Sfântul Părinte Benedict al XVI-lea. Cu această ocazie, papa Francisc a înregistrat un video-mesaj, al cărui text îl publicăm în continuare:

Iubiţi fraţi şi surori,

Stau şi eu împreună cu voi în faţa sfântului Giulgiu şi îi mulţumesc Domnului care ne oferă, cu instrumentele de astăzi, această posibilitate.

Chiar dacă are loc în această formă, pentru noi nu este o simplă observare, ci este o venerare, este o privire de rugăciune. Aş spune mai mult: înseamnă a ne lăsa priviţi. Această Faţă are ochii închişi, este faţa unui răposat, şi totuşi în mod misterios ne priveşte şi în tăcere ne vorbeşte. Cum este posibil? Cum de poporul credincios, ca voi, vrea să se oprească în faţa acestei Icoane a unui Om biciuit şi răstignit? Pentru că Omul din Giulgiu ne invită să-l contemplăm pe Isus din Nazaret. Această imagine - imprimată pe pânză - vorbeşte inimii noastre şi ne determină să urcăm Muntele Calvarului, să privim la lemnul Crucii, să ne cufundăm în tăcerea elocventă a iubirii.

Aşadar, să ne lăsăm ajunşi de această privire, care nu caută ochii noştri ci inima noastră. Să ascultăm ceea ce vrea să ne spună, în tăcere, depăşind moartea însăşi. Prin sfântul Giulgiu ajunge la noi Cuvântul unic şi ultim al lui Dumnezeu: Iubirea făcută om, întrupată în istoria noastră; Iubirea milostivă a lui Dumnezeu care a luat asupra sa tot răul din lume pentru a ne elibera de stăpânirea sa. Această Faţă desfigurată se aseamănă cu atâtea feţe de bărbaţi şi femei răniţi de o viaţă care nu respectă demnitatea lor, de războaie şi violenţe care-i lovesc pe cei mai slabi... Şi totuşi Faţa de pe Giulgiu comunică o mare pace; acest Trup torturat exprimă o maiestate suverană. Este ca şi cum ar lăsa să transpară o energie reţinută dar puternică, este ca şi cum ne-ar spune: ai încredere, nu-ţi pierde speranţa; forţa iubirii lui Dumnezeu, forţa Celui Înviat învinge totul.

Pentru aceasta, contemplându-l pe Omul de pe Giulgiu, îmi însuşesc, în acest moment, rugăciunea pe care sfântul Francisc de Assisi a rostit-o în faţa Crucifixului:

Dumnezeule preaînalt şi glorios,
luminează întunericul din inima mea.
Şi dă-mi credinţă dreaptă, speranţă sigură, caritate perfectă,
înţelepciune şi cunoaştere, Doamne,
ca să fac porunca ta sfântă şi adevărată. Amin.

Franciscus

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 12.