Un stejar numit Bartek

Părintele Jerzy Popiełuszko, la cinstea altarelor: un preot şi martir al Bisericii.

Părintele Jerzy Popiełuszko a fost proclamat fericit duminică, 6 iunie 2010, la Varşovia. A fost asasinat de regimul comunist în 1984. Dacă "doctrina perversă a urii şi a morţii" care "s-a abătut asupra patriei voastre" nu a prevalat asupra Evangheliei, aceasta se datorează unor persoane precum părintele Jerzy, care "doar cu armele sale spirituale ale adevărului, dreptăţii şi carităţii a căutat să revendice libertatea conştiinţei sale de cetăţean şi de preot" a spus la predică arhiepiscopul celebrant Angelo Amato, prefectul Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor¹.

Bătăliile care decid cu adevărat soarta lumii sunt câştigate de Dumnezeu. De aceea, important nu e numărul combatanţilor, ci dreptatea, fiindcă pentru ei luptă Dumnezeu. "Chiar dacă aş fi singur, când Dumnezeu e de partea mea, sunt în majoritate" - se spune. Aşa şi este: să amintim bătălia de la Lepanto (7 octombrie 1571, în care Sfânta Ligă, inferioară numeric, a sfărâmat puterea otomană salvând "rădăcinile creştine ale Europei", pe care acum ne ruşinăm să le mai recunoaştem în constituţia UE) sau miracolul de pe Vistula (12-25 august 1920), în care "Armata Roşie a suferit o enormă înfrângere"² de la trupele poloneze net inferioare numeric, conduse de Józef Piłsudski barând astfel marşul comunismului spre inima Europei şi - mai aproape de zilele noastre - rezistenţa de zi cu zi, ceas de ceas, dârză şi demnă împotriva răului a fiecăruia dintre cei care "nu-şi pleacă genunchiul decât în faţa lui Dumnezeu"³. Iar marxism-leninismul, declarându-se împotriva lui Dumnezeu (ateu) şi împotriva naţiunii (prin doctrina internaţionalismului comunist) a înteţit el însuşi forţa spirituală a credinţei care avea să-l înfrângă. Pentru că în Polonia credinţa are deopotrivă dimensiune individuală, socială şi naţională. "Pentru noi⁴, Madonna Neagra de la Częstochowa e Regina Poloniei. Pentru noi, credinţa e unită cu patriotismul şi înseamnă deopotrivă iubire de Dumnezeu şi de patrie, iar pe drapelul nostru e scris «Dumnezeu, Onoare, Patrie»".

Nu avea decât 37 de ani pr. Jerzy Popiełuszko, când a fost răpit de agenţi comunişti, legat cu funii, ucis în bătaie şi aruncat în apele îngheţate ale Vistulei la 19 octombrie 1984.

Cine a fost cel la funeraliile căruia au luat parte 400 000 de persoane, cel al cărui mormânt a fost vizitat de peste 17 milioane de persoane şi care este comemorat în fiecare an la 19 octombrie prin rugăciunea neîntreruptă de 24 de ore?

Fusese vicarul Parohiei "Sf. Stanislaw Kostka" din Varşovia, apoi capelan al "Solidarităţii". Pe durata legii marţiale, singura posibilitate de întrunire "legală" era participarea la sfânta Liturghie, iar pr. Jerzy Popiełuszko, anticomunist ferm, convins şi convingător, ale cărui predici erau transmise regulat de Radio Europa Liberă, unea harul de orator cu forţa iubirii de Dumnezeu şi patrie, motivând şi susţinând revolta maselor, luptând pentru drepturile şi demnitatea omului nu prin forţa fizică (din cauza debilităţii sale fizice, nu i se încredinţase o parohie), ci cu armele infinit mai puternice ale crucii. Omiliile sale aminteau şi omagiau în mod cu totul deosebit ideile cardinalului Stefan Wyszynski, "Primatul Mileniului", apărător al "Teologiei Naţiunii" pentru revigorarea identităţii catolice a polonezilor şi mentor al papei Ioan Paul al II-lea.

Dar pr. Jerzy Popiełuszko nu era activist politic sau social. El sublinia că orice acţiune politică trebuie să aibă în vedere binele tuturor, să se desfăşoare cu respectarea drepturilor omului şi să conducă la recunoaşterea demnităţii persoanei. Pr. Jerzy Popiełuszko a întruchipat virtutea curajului, fidelitatea faţă de Dumnezeu, faţă de crucea lui Isus şi evanghelie, iubirea de Dumnezeu şi patrie. "El reprezintă patriotismul creştin sub aspect cultural şi social" afirmă pr. Mariusz Frukacz şi nu numai pentru Polonia, ci pentru întreaga lume.

În anul 1979, papa Ioan Paul al II-lea pronunţase invocaţia: "Fie ca Duhul Sfânt să coboare asupra acestei ţări şi s-o schimbe". Un an mai târziu se năştea "Solidaritatea": pentru prima dată în istorie un sindicat reunea Biserica şi oamenii muncii (care, prin definiţie marxistă, trebuiau să fie atei): "Solidaritatea" devenea astfel de neînfrânt. Iar pr. Jerzy Popiełuszko era capelanul acestei mişcări. El compara suferinţele Poloniei cu suferinţa lui Isus pe cruce: "Procesul lui Isus continuă. Continuă prin fraţii lui. Numai numele, chipurile, data naşterii şi locul naşterii se schimbă - dar e mereu acelaşi proces: al lui Isus"⁵.

În Piaţa Victoriei, astăzi Piaţa Piłsudski, unde în anul 1979, papa Ioan Paul al II-lea îl invocase pe Duhul Sfânt asupra Poloniei, duminica aceasta, 6 iunie 2010, a fost ridicat la cinstea altarelor părintele Jerzy Popiełuszko, preot şi martir al Bisericii. Erau acolo mama şi fraţii lui. Mama a recitat o decadă a Rozariului. Pe chipul său suferinţa întipărise demult rănile inimii - aşa ca pe chipul Maicii Domnului din Częstochowa. Fiindcă procesul lui Isus continuă prin fiecare din fraţii lui si copiii ei, umiliţi, dispreţuiţi, loviţi, ucişi - dar niciodată înfrânţi.

În Zagnańsk, lângă Kielce, în Munţii Świętokrzyskie, se află un stejar numit Bartek (de la Bartholomeu). Este simbolul identităţii naţionale a Poloniei. Are 625 ani - sau 700 ani - sau 1200 ani. Nu are mare importanţă nici numărul anilor, nici circumferinţa trunchiului sau coroanei sau alte date de identificare, fiindcă identitatea lui e dreptatea, demnitatea, curajul. Şi puterea. Şi libertatea. Şi iubirea. Fiindcă întotdeauna Dumnezeu, care e iubire, ţine partea nu a numărului, ci a dreptăţii.

Dr. Ecaterina Hanganu

Note
¹ Radio Vatican, ediţia de ştiri din 6 iunie 2010.
² Cuvintele îi aparţin lui V.I. Lenin.
³ Grazyan, S. "To kneel only before God: Father Jerzy Popiełuszko", în Religion in Communist Lands, vol. 12, no. 2, series 84, p. 149-156.
⁴ Pr. Mariusz Frukacz din Arhidieceza de Częstochowa, ziarist şi editor la săptămânalul catolic Niedziela, în interviul acordat agenţiei ZENIT.
⁵ Chenu, Bruno, et.al, The Book of Christian Martyrs, London: SCM, 1990, pp. 207-213.

lecturi: 12.