Benedict al XVI-lea îndeamnă G20 să-şi amintească de Africa

Benedict al XVI-lea îndeamnă Regatul Unit să fie un punct de referinţă pentru liderii mondiali şi să-şi amintească de săraci în întâlnirea G20 de la Londra, săptămâna aceasta.

Pontiful a vorbit în numele celor "a căror glas are mai puţin forţă pe scena politică", dar care "suferă mai mult efectele dăunătoare ale unei crize de care nu sunt responsabili", într-o scrisoare pe care a trimis-o luni primului ministru britanic, Gordon Brown.

Scrisoarea vine după vizita lui Brown în Vatican şi vorbeşte despre întâlnirea G20, programată pentru 2 şi 3 aprilie 2009.

Sfântul Părinte menţionează îndeosebi situaţia din Africa, subliniind că tocmai s-a întors dintr-o vizită apostolică de pe continent în timpul căreia a avut "oportunitatea de a constata personal realitatea de gravă sărăcie şi marginalizare pe care criza riscă s-o agraveze în mod dramatic".

Pontiful notează că G20, care reprezintă statele responsabile de 90% din producţia mondială şi 80% din comerţ, include numai o naţiune din Africa subsahariană.

"Această situaţie trebuie să ducă la o profundă reflecţie printre participanţii la summit", declară el. În această privinţă, a îndemnat să se recurgă la organizaţii precum Naţiunile Unite "pentru a asculta glasul tuturor ţărilor şi a asigura ca măsurile şi paşii făcuţi la întâlnirile G20 să fie susţinuţi de toţi".

A crede în persoane

Pentru Benedict al XVI-lea, un alt element asupra căruia participanţii la summit ar trebui să reflecteze este cauza crizei economice.

"Crizele financiare izbucnesc atunci când - în parte datorită declinului unei conduite etice corecte - cel care lucrează în sectorul economic pierde încrederea în modurile sale de a opera şi în sistemele sale financiare", a scris el. "Sistemele financiare, comerciale şi de producţie sunt creaţii umane contingente care, dacă devin obiect de încredere oarbă, aduc cu ele cauzele propriei prăbuşiri".

"Singura bază adevărată şi solidă este încrederea în persoana umană. Pentru acest motiv, toate măsurile propuse pentru a frâna această criză trebuie să caute în substanţă să ofere siguranţă familiilor şi stabilitate muncitorilor, prin regulamente şi controale corespunzătoare, pentru a restabili etica în lumea financiară".

Criza actuală, explică papa, nu poate să provoace "o ştergere sau o reducere drastică a programelor de asistenţă externă, mai ales pentru Africa şi pentru ţările mai puţin dezvoltate din toată lumea".

"Ajutorul dat dezvoltării, care include condiţiile comerciale şi financiare favorabile ţărilor mai puţin dezvoltate şi ştergerea datoriei externe a ţărilor mai sărace şi îndatorate nu a fost cauza crizei şi, pentru dreptate, nu trebuie să fie victima ei", a afirmat el.

"O încredere pozitivă în persoana umană, şi mai ales încrederea în bărbaţii şi femeile mai săraci - din Africa şi din alte regiuni ale lumii lovite de sărăcie extremă - este ceea ce foloseşte dacă vrem cu adevărat să depăşim criza o dată pentru totdeauna, fără a întoarce spatele vreunei regiuni, şi dacă se vrea prevenirea în mod definitiv a posibilităţii ca să se prezinte din nou o situaţie asemănătoare celei în care ne aflăm astăzi", adaugă Sfântul Părinte.

Gata de a ajuta

În răspunsul său dat scrisorii papale, Brown a asigurat voinţa ţării sale de a ajuta la apărarea celor săraci, afirmând că "este fundamental ca ţările bogate să-şi menţină promisiunile cu privire la ajutoare, chiar şi în aceste timpuri dificile".

Primul ministru a indicat patru priorităţi pentru summit-ul G20. În afară de ajutarea săracilor, a subliniat necesitatea de a găsi susţineri pentru a înfrunta schimbările climatice, a întări comerţul global şi a concorda cu privire la "măsuri hotărâte pentru a reglementa mai bine băncile şi fondurile şi a asigura reglementarea sistemului bancar fantomă".

"Momentul actual este unul decisiv pentru economia mondială", a concluzionat el. "Trebuie să facem o alegere. Putem lăsa ca recesiunea să-şi facă desfăşurarea sa, sau putem decide ca şi comunitate mondială să ne unim milioane de persoane care luptă în acest moment complicat, pentru a combate această criză mondială care loveşte atâtea persoane pe toate continentele. Sper ca liderii mondiali să se poată uni pentru a înfrunta această provocare".

Simţul religios

Brown s-a referit la scrisoarea papală pentru a afirma după aceea într-un discurs în catedrala "St. Paul" că "pieţele au nevoie de morală".

Într-o intervenţie caracterizată de afirmaţi neobişnuit de religioase, primul ministru a afirmat că toţi cei care cred împărtăşesc un simţ moral care indică drumul pentru a face faţă crizei.

"Creştinii nu spun că lumea ar trebui pur şi simplu să fie redusă la ceea ce poate să producă sau la ceea ce poate dobândi - a spus el. [...] Atunci când ebraismul spune să-l iubim pe aproapele ca pe noi înşine, atunci când musulmanii spun că nimeni nu este un credincios atât timp cât nu doreşte pentru fratele său ceea ce doreşte pentru sine; atunci când budiştii spun să nu facem rău altora în moduri care ar putea fi dăunătoare pentru noi înşine, [...] cu toţii reflectă senzaţia că toţi împărtăşim durerea fraţilor şi [...] credem în ceva mai mare decât noi înşine - că nu puteam fi realmente fericiţi dacă ceilalţi sunt disperaţi".

(După Zenit, 1 aprilie 2009)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 8.