Reflecţie pentru tineri: Isus în barca lui Simon

Un drum spiritual serios începe de aici: de la a-i face loc lui Dumnezeu în barca propriei vieţi. Când Isus a cerut să se urce în barca lui Simon, nu a întâmpinat nici un obstacol. Mai mult, avem impresia că Isus nu cere nici măcar atât: ,,S-a urcat pe o barcă care era a lui Simon".

Chiar şi în viaţa fiecărei persoane, a fiecărui tânăr, Dumnezeu vrea să intre: bate la uşă cu discreţie, dar şi cu autoritate. Desigur, limbajul lui Dumnezeu este imprevizibil: ne poate face să simţim un fel de nelinişte, de pace neîmplinită cu lucrurile care se fac; poate pune în inimă o dorinţă puternică, o pasiune ideală, sau doar o inspiraţie, o intuiţie care poate înflori până la a deveni o alegere, un proiect important.

Dar ce înseamnă să îl primim pe Dumnezeu în viaţa noastră?

Cred că este absolut urgent să acordăm o atenţie deosebită acelei experienţe, atât de simplă şi atât de grea, care se numeşte rugăciune. Să-i facem loc lui Dumnezeu, aşa cum se face cu o persoană importantă şi să-i dăm acel spaţiu vital care se numeşte fidelitate zilnică. Să fie clar: adjectivul este punctual. Dumnezeu este o prezenţă vie şi prietenoasă dacă ocupă un timp concret în orarul fracţional din fiecare zi. Rugăciunea trebuie să devină o întâlnire programată, dorită, astfel încât să fie vitalizant şi unificant pentru toate lucrurile şi toate întâlnirile care se intersectează în evenimentele din existenţa noastră cotidiană. Viaţa spirituală are ca punct de plecare fidelitatea încăpăţânată de a-l întâlni pe Domnul.

Doar aşa poţi deveni un tânăr al rugăciunii. Constanţa este hârtia de turnesol că rugăciunea este adevărată; ocazionalitatea, în schimb, face zadarnic sensul cel mai decisiv al rugăciunii creştine. Nu este suficient să mergem la şcoala de rugăciune, să facem exerciţii spirituale pentru a fi prietenii lui Dumnezeu. Trebuie să facem un salt: Domnul, persoană îndepărtată, are nevoie să intre în viaţa ta. Şi când rugăciunea este fidelă şi autentică schimbă viaţa. Nu rămâne mult o diversitate între rugăciune şi viaţă. "Spune-mi cum te rogi şi o să îţi spun cine eşti". Mai devreme sau mai târziu, prezentul şi viitorul se vor lăsa întrebaţi de către Dumnezeu.

Ajuta-mă să ies în larg

Doamne Isuse, prieten al tinerilor,
Care i-ai spus lui Simon să iasă în larg,
Pune în inima mea dorinţa mării deschise
Pentru aventura unei vieţi pe măsura iubirii tale.

Sunt prea aplecat asupra bărcii mele, o Doamne!
Şi îmi este prea greu să privesc dincolo de lucruri,
Compania şi mirajele din totdeauna.

Eliberează-mă de resemnarea la cote joase,
De indiferenţa în faţa ţelurilor înalte
A valorilor înalte, a siguranţei false
Şi de imitarea acţiunilor celorlalţi.

Iată năvoadele mele, o Doamne!
Talentele pe care tu mi le-ai dăruit;
Ajută-mă să le valorific cum vrei tu.

Fă ca eu să ies în larg pe ruta ta
Unde să îmi regăsesc viaţa mea în compania iubirii tale,
Pentru a pune iubirea în inimile atâtor oameni
Fără speranţă şi fără debarcader.

Sora Natalia

lecturi: 10.