Iaşi: Săptămâna de rugăciune pentru unitatea creştinilor - a şaptea zi

Săptămâna de rugăciune comună pentru unitatea creştinilor a continuat joi, 24 ianuarie 2008, ora 17.00, în biserica romano-catolică "Sfânta Tereza" din Iaşi. Celebrarea ecumenică a fost prezidată de pr. Anton Farcaş, parohul comunităţii "Sfânta Tereza". La celebrare au participat opt preoţi romano-catolici şi şase preoţi ortodocşi. Lor li s-au alăturat în rugăciune credincioşi, atât catolici cât şi ortodocşi, prezenţi într-un număr mare la celebrare.

Rugaţi-vă pentru că avem nevoie

"Să-i sprijiniţi pe cei slabi" (1Tes 5,14).

Procesiunea spre altar a deschis celebrarea de la biserica "Sfânta Tereza", după care, în cuvântul de introducere, pr. Anton Farcaş i-a salutat pe cei are au venit la celebrarea ecumenică şi a vorbit despre exemplul de credinţă, dar mai ales de rugăciune dat la începutul acestor zile de ierarhii din Iaşi ai celor două Biserici (PF patriarh Daniel şi PS Petru Gherghel). Pr. Anton şi-a exprimat dorinţa de a continua aceste rugăciuni şi, împreună cu toţi cei prezenţi, să contribuie la împlinirea testamentului lui Isus: "Ca toţi să fie una". Au urmat apoi momentele principale: actul penitenţial sau de căinţă, ascultarea cuvântului lui Dumnezeu şi rugăciunea Tatăl nostru, învăţată de la Isus.

Lectura I, luată din Cartea întâi a lui Samuel (1,9-20), în care rugăciunea insistentă a Anei la templu nu a rămas neascultată, a fost proclamată de pr. ortodox Mircea Stoleru, iar a II-a lectură, luată din Scrisoarea întâi a sfântului apostol Paul către Tesaloniceni (5,12a.13b-18), a fost proclamată de un student teolog de la Institutul Teologic "Sfântul Iosif" din Iaşi. Fragmentul evanghelic luat din Evanghelia după sfântul Luca (11,1-13), în care Isus îndeamnă la insistenţă în rugăciune prin intermediul parabolei omului care merge în miez de noapte la prietenul său şi îi cere împrumut trei pâini, a fost proclamat de pr. Iosif Enăşoae.

În cuvântul de învăţătură, pr. Mircea Stoleru, paroh la biserica "Adormirea Maicii Domnului" - Galata, a vorbit despre rugăciune, spunând că şi ucenicii Domnului se rugau, dar aveau o nedumerire: cum să se roage? Îi cer lui Isus să îi înveţe să se roage. "El i-a învăţat rugăciunea Tatăl nostru, care este rugăciunea cea mai completă şi mai şi mai profundă din tot ceea ce există, a afirmat pr. Stoleru. În această rugăciune îl chemăm şi îl mărturisim pe Dumnezeu Tată al nostru, al tuturor, prin aceasta noi fiind fraţi. Evanghelia care s-a citit poartă o semnificaţie deosebită prin conţinutul său. Mântuitorul îndeamnă la insistenţă: «Cereţi şi vi se va da, căutaţi şi veţi afla, bateţi şi vi se va deschide», ceea ce trebuie să reţinem de aici este că atunci când vrem să obţinem ceva trebuie să avem o insistenţă stăruitoare. Rugăciunea trebuie să fie stăruitoare, perseverentă, consecventă".

Părintele s-a folosit de un exemplu, luat din pateric, pentru a evidenţia mai bine puterea rugăciunii: "Un pustnic avea o oarecare nevoie şi a trebuit să iasă din sihăstria sa care era despărţită de lume printr-o apă. După ce a trecut apa, a ajuns într-un loc unde a văzut trei păstori care şedeau lângă turmele lor; ei şi-au pus toiegele jos şi săreau peste ele dintr-o parte în cealaltă cântând de fiecare dată: Doamne, miluieşte! Doamne, miluieşte! Doamne, miluieşte! A privit pustnicul la ei, cumva nedumerit, apoi s-a apropiat şi i-a întrebat: «Ce faceţi voi aici?», iar ei au răspuns: «Ne rugăm», «Aşa vă rugaţi? - i-a mustrat pustnicul - dar voi nu ştiţi rugăciunile cele sfinte?» «Nu», i-au spus ei ruşinaţi. Pustnicul i-a întrebat: «Doriţi să vă învăţ să vă rugaţi?» «Da!», au răspuns ei cu mare bucurie. Şi a început pustnicul a-i învăţa Tatăl nostru şi alte câteva rugăciuni, apoi a plecat mâhnit ca să-şi facă treaba lui. La întoarcere, unde iar s-a mai rugat cu cei trei păstori după care, plecând cu barca, s-a îndepărtat. În gândul lui tot stăruia o tristeţe din cauza nepriceperii păstorilor de a se ruga. Cum vâslea, cuprins de supărare, deodată a simţit pe umeri o apăsare. A întors capul şi, ce vede? Păstorii care au uitat cuvintele rugăciunilor au venit mergând pe apă să-l roage să le reamintească rugăciunile. Gândea el: «Pe oamenii aceştia Dumnezeu îi învredniceşte să meargă pe ape, iar eu vreau să-i învăţ pe ei cum să se roage! Vai mie!» Şi atunci le-a zis: «Mergeţi înapoi şi rugaţi-vă ca şi până acum!» A înţeles bătrânul pustnic că păstorii trăiau în mare sfinţenie. Nu ştiau ei multe rugăciuni, dar viaţa lor în întregime era rugăciune".

A mai spus părintele că nu este de ajuns să posedăm arta rugăciunii, ci trebuie să devenim rugăciune. Trebuie să oferim lui Dumnezeu nu ceea ce facem, dar ceea ce suntem.

După cuvântul de învăţătură a urmat rugăciunea pe care ne-a învăţat-o Domnul nostru Isus Cristos, Tatăl nostru. După acest moment, în timp ce credincioşii îşi ofereau unii altora semnul păcii, corul bisericii "Sfântul Anton" a intonat cântecul "Ce bine e când fraţii", iar corul bisericii ortodoxe "Adormirea Maicii Domnului" - Galata a cântat o melodie specifică confesiunii lor.

Pr. Anton Farcaş a încheiat cu un îndemn la a mulţumi în primul rând lui Dumnezeu şi Maicii preacurate pentru prilejul oferit de a fi putut participa la aceste rugăciuni. Părintele Farcaş a adresat o mulţumire părintelui Stoleru pentru cuvântul de învăţătura, iar apoi a mulţumit creştinilor care - după cum spunea părintele paroh de la "Sfânta Tereza"- au făcut ca biserica să fie frumoasă, pentru că o biserică este frumoasă atunci când este plină. Celebrarea s-a încheiat cu binecuvântarea finală.

Următoarea întâlnire are loc vineri, 25 ianuarie, la biserica "Adormirea Maicii Domnului" - Galata.

Maricel Bulai

* * *

Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 24 ianuarie: Iaşi: Săptămâna de rugăciune pentru unitatea creştinilor - a şaptea zi

lecturi: 19.