|
Diaconatul și... noi, diaconii Câțiva dintre diaconii care au fost hirotoniți în cadrul ceremoniei prezidate de PS Petru Gherghel în catedrala nouă din Iași, în ziua de 8 decembrie, își prezintă impresiile în urma acestui pas hotărâtor din viața lor, în drumul spre primirea sacramentului Preoției. * Am privit și eu deunăzi la alții care ajunseseră să facă acest pas și mă întrebam curios ce se petrece în sufletul lor. Iată că acum pot da eu însumi mărturie despre trăirile unui astfel de eveniment, convins fiind totuși că misterul si harul ce ne-a condus pe toți la altar va rămâne încă mult timp, poate pentru totdeauna, învăluit în inefabil. Trei lucruri aș dori să vă împărtășesc.
Diac. Claudiu Budău ("Sf. Cruce"-Bacău) * Acum, când sfințirea mă învăluie încă în aura sa divină, inima îmi cântă de bucurie și plutesc nestingherit printre nori și stele, diaconatul îmi apare ca evenimentul spre care am năzuit dintotdeauna și teama reală în a-l accepta piere în uitare. Punându-l pe Dumnezeu în centrul acestei decizii și aruncându-mă în abisul iubirii sale, slujirea și dăruirea totală a vieții devin posibile, deși timpul de astăzi, printre ai cărui fii mă număr, încearcă prin toate mijloacele să-mi dovedească contrariul. Astfel, n-am altă dorință decât să încep a transforma litera scrisă în literă vie și să am curajul de "a vorbi" prin fapte despre lucrările minunate ale lui Dumnezeu în viața mea și a tuturor făpturilor umane. Diac. Emanuel Bejenaru (Păcuri-Dofteana) * Ziua sfințirii întru diaconat mi-a umplut inima de o bucurie imensă, pentru că prin da-ul rostit în fața episcopului și a întregii Biserici mi-am putut exprima hotărârea sinceră de a mă consacra total lui Dumnezeu și de a fi slujitor în Biserica lui Cristos până la sfârșitul vieții mele. Faptul de a deveni ucenic al lui Isus, de a da mărturie despre Lumină prin vestirea evangheliei și de a fi un adevărat slujitor în mijlocul comunității cred că mă va ajuta să înțeleg mai profund valoarea altarului de jertfă, a cuvântului lui Dumnezeu, a rugăciunii, și a aproapelui. Fie ca bucuria consacrării mele totale în slujba lui Cristos și a Bisericii să nu înceteze niciodată și să fie pentru mine un imbold spre o viață sfântă. Diac. Emanuel Imbrea (Săbăoani) * "Ce poate fi mai frumos decât să auzi chemarea Domnului și să parcurgi același drum împreună cu Cristos? Cred că această întrebare s-ar constitui ca și răspuns la evenimentul trăit în ziua sfințirii mele ca diacon. Într-adevăr, este o mare binecuvântare și un mare privilegiu pe care Dumnezeu, prin intermediul Bisericii, îl face, de a alege dintre oameni slujitori, împărțitori ai cuvântului său. Însă, în același timp, diaconia cere și o exigență, o fidelitate, responsabilitate de a duce omului, prin slujire, mesajul iubitor și plin de speranță al Domnului. Sigur că am rămas uimit și copleșit în fața acestui mare dar prin primirea primei trepte preoțești, cea a diaconatului, mulțumindu-i lui Dumnezeu pentru nenumăratele sale binefaceri pe care mi le-a făcut și le face Bisericii întregi. Pornesc în acest tainic itinerar de credință și de slujire sperând să fiu de folos poporului lui Dumnezeu". Diac. Marian Benchea (Bacău - "Sfânta Cruce") * * * Mai multe imagini de la acest eveniment puteți vedea în Albumul foto: 8 decembrie: Iași: 15 noi diaconi (FOCUS). lecturi: 20.
|
|
Episcopia Romano-Catolică de Iași * Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 26, 700064 - Iași (IS) tel. 0232/212003 (Episcopie); 0232/212007 (Parohie); e-mail: editor@ercis.ro design și conținut copyright 2001-2024 * * toate drepturile rezervate * găzduit de HostX.ro * stat |