Bucureşti: Drept la replică

În urma unor articole injurioase la adresa ÎPS Ioan Robu, a Concordatului Statului Român cu Vaticanul şi a Statusului Romano-Catolic din Transilvania, apărute în ziarul Gardianul, din zilele de 20 şi 21 octombrie 2006, arhiepiscopul de Bucureşti a trimis conducerii ziarului dreptul la replică, în ziua de 22 octombrie 2006. Redăm integral în cele ce urmează acest drept la replică, întrucât ziarul în cauză, în loc să-l publice, a continuat cu aceleaşi comentarii injurioase.

* * *

Arhiepiscopia Romano-Catolică
Str. G-ral Berthelot, 19
sector 1
010164-Bucureşti
Tel. 021/201.54.00
Fax 021/312.12.07
Email: secretariat@arcb.ro

22 octombrie 2006

Către colegiul editorial al ziarului Gardianul
Fax 031/401.66.68

DREPT LA REPLICĂ

Doamnă Lidia Popeangă,
Domnilor Răzvan Dumitrescu şi Alecu Racoviceanu,

Sunt profund surprins de modul în care ziariştii M. Golea şi V. Neagu mi-au răstălmăcit textul răspunsurilor la întrebările pe care mi le-au adresat, acuzându-mă de lucruri pe care nu le-am susţinut niciodată şi nici nu le pot susţine în calitatea mea de cetăţean român.

Logica, parte a filozofiei, ne învaţă un principiu după care concluzia nu are voie să fie mai mare decât premisele. Or, concluziile celor doi ziarişti nu au nici o legătură cu răspunsurile mele. Expresia "imperiul român s-a extins asupra Transilvaniei" a fost şi rămâne un citat care nu îmi reprezintă convingerile, amintit în contextul răspunsului la întrebarea despre Statusul Catolic. Nu am susţinut niciodată că sunt de acord cu această expresie, ci m-am referit strict la Statusul Catolic, respectat de decretul lege din 1918, iar interpretarea voit greşită aparţine ziariştilor.

Nu mi-a fost adresată nici o întrebare despre Marea Unire, despre "românii care nu existau decât ca naţie tolerată!", despre "românii inferiori" etc. Titlul "Românii sunt inferiori" aplicat de jurnaliştii M. Golea şi V. Neagu constituie o incalificabilă manevră de manipulare a opiniei publice. Eu am citat legea din secolul al XVII-lea ca să atest vechimea Statusului şi nicidecum să susţin, aşa cum îşi permit aceste persoane să mă acuze, cele afirmate de documentul respectiv privitor la naţiunea valahă. Dacă l-aş cita pe Lenin care spunea "Învăţaţi, învăţaţi, învăţaţi", veţi considera că susţin toate tezele lui Lenin? (Este un exemplu prin care evidenţiez logica folosită de aceşti ziarişti.)

Considerăm de rea-credinţă folosirea voită şi manipulatoare a expresiei Statul Romano-Catolic în loc de Statusul Romano-Catolic din Transilvania în articolele publicate de ziarul Gardianul, vineri şi sâmbătă, mai ales că din partea Statusului Romano-Catolic din Transilvania niciodată şi nimeni nu a întrebuinţat denumirea de stat şi având în vedere că între aceste două expresii există o deosebire esenţială pe care jurnaliştii dv. presupunem că o cunosc!

Iată ce declară Valeriu Pop, fost ministru al Justiţiei în perioada interbelică, în legătură cu această deformare intenţionată: "Întrebuinţez în mod consecvent cuvântul de Status şi nu acela de Stat, întrebuinţat de dl. O. Ghibu cu tendinţa de a crea atmosferă punând faţă în faţă Statul Român cu Statul Catolic. Organizaţia s-a numit totdeauna «Erdélyi rom.-kath. Status»|, iar în româneşte «Status romano-catolic ardelean» şi cum în ungureşte Stat se zice «állam», denumirea în sine nu a avut tendinţa demonstrativă de a se înfăţişa ca Stat în Stat sau Stat în opoziţie cu Statul politic, cum vrea dl. O. Ghibu să creeze impresia". (Valeriu Pop, Acordul de la Roma, Cluj, 1934, p. 77).

În privinţa lui Onisifor Ghibu, nu l-am pus niciodată "la zidul infamiei", cum îşi permit să pretindă ziariştii M. Golea şi V. Neagu, ci am citat un fost ministru al Justiţiei din perioada interbelică. De fapt, spusele lui Valeriu Pop se potrivesc şi celor doi ziarişti: "Conchide în exact sens contrar documentelor citate, uluind pe cititor cu titluri de roman de senzaţie - de exemplu: Statul lor în statul nostru -, ca să-i stârnească patima... să facă afirmaţiuni hazardate şi să tragă concluziuni cu desăvârşire eronate".

Domnilor editori, consider că cei doi ziarişti au încălcat grav deontologia profesională, scoţând fragmente de text din context şi folosindu-le ca titlu de senzaţie, prezentând publicului informaţii false şi interpretări complet eronate. Îmi exprim adânca dezamăgire că, pe lângă atitudinea incalificabilă faţă de mine, ca om şi ca reprezentant al Bisericii, vădita lipsă de cultură şi de documentare prejudiciază direct onoarea profesiei de ziarist.

Este întristător faptul că un cotidian precum Gardianul a publicat un asemenea material tendenţios şi manipulator.

Iar dacă atacul la persoană este pus sub titlul de "Consideraţii de bun simţ", cred că există legi în România care apără demnitatea umană în faţa unor încercări de discreditare de asemenea anvergură. Aştept scuze publice din partea celor doi ziarişti pentru incalificabila defăimare, rezervându-mi în acelaşi timp dreptul să îi chem să probeze în justiţie afirmaţiile grele făcute la adresa mea ca persoană.

În final rămâne întrebarea: Cui foloseşte de fapt acest atac la persoană?

Ioan ROBU
Arhiepiscop mitropolit de Bucureşti

Câteva exemple de erori şi răstălmăciri ale afirmaţiilor făcute de către mine, în interpretarea ziariştilor M. Golea şi V. Neagu, publicate de ziarul Gardianul:

1. Este falsă afirmaţia conform căreia fondurile ar fi provenit din bani publici. Ţinem să precizăm că împărăteasa Maria Tereza a creat Fondul de studii din averile ordinului dizolvat al iezuiţilor, a creat Fondul de religiune din donarea fondului lusitan şi a constituit Fondul de burse în principal din donaţia principelui István Báthory.

2. La fel de falsă este afirmaţia potrivit căreia "Acordul de la Roma semnat între Vatican şi Statul român în 1932 nu a funcţionat vreodată pe teritoriul Statului român, el nefiind ratificat de Parlamentul interbelic şi fiind abrogat în 1948". Acordul a fost ratificat prin Decretul Lege nr. 659 din 2 martie 1940.

3. Este falsă şi afirmaţia că din comisia lui Onisifor Ghibu făceau parte şi înalţi prelaţi catolici. Comisia era formată - conform Valeriu Pop, Acordul de la Roma. Cluj, 1934, p. 150 - dintr-un profesor de medicină şi de botanică, un inspector general de culte, doi avocaţi ai statului şi doi profesori de drept "şi a fost prezidată de un pedagog". Nici umbră de înalţi prelaţi.

Nota redacţiei Ercis.ro: Articolul din Gardianul la care face referire protestul Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureşti este semnat de Manuela Golea şi Viorel Negru, nicidecum de V. Neagu, după cum apare în textul comunicatului original al Arhiepiscopiei. Corectura ne-a fost trimisă de doamna Maria Neagu.

lecturi: 23.